Decizia ÎCCJ în cazul Georgescu și Potra

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 7 minute

Pe scurt

Decizia în cazul lui Călin Georgescu a fost amânată de magistrații Curții Supreme până pe 28 aprilie 2026. În același timp, fostul candidat prezidențial a fost susținut de manifestanți în fața instanței, în ciuda acuzațiilor grave de tentativă de destabilizare a ordinii constituționale. Procesul are implicații majore asupra stabilității politice din România.

EN

Brief

The Supreme Court postponed the decision in the case of Călin Georgescu until April 28, 2026. The former presidential candidate faced supporters outside the court despite serious accusations of attempting to destabilize the constitutional order. The trial has significant implications for political stability in Romania.

Decizia ÎCCJ în cazul Georgescu și Potra
Sursa foto: digi24.ro

Tentativa de lovitură de stat

Decizia în cazul lui Călin Georgescu a fost amânată marți, 14 aprilie, de magistrații Curții Supreme până pe 28 aprilie, într-un dosar sensibil privind o presupusă tentativă de destabilizare a ordinii constituționale. Între timp, apariția fostului candidat prezidențial în fața instanței a fost marcată de manifestații ale susținătorilor, în contrast cu gravitatea acuzațiilor analizate de judecători și cu miza juridică a procesului, care ar putea decide continuarea sau reluarea anchetei. Susținătorii liderului suveranist din Brașov au venit cu porumbei albi, pe care i-au eliberat odată ce Călin Georgescu a ieșit din sediul instanței.

Fostul candidat a dat o serie de declarații în nota obișnuită, în care a atacat actuala putere, la fel cum făcea în fiecare marți când era chemat la semnarea controlului judiciar, retras în această perioadă. „Libertatea de exprimare a fost anulată, iar pe bază de consecință, și dacă ni se interzice dacă spunem hoți, ni se interzice să le spunem că sunt hoți. Prin urmare, ni se interzice să le spunem hoților hoți. Însă poporul român, trezit în conștiință, este mai ancorat ca niciodată în valorile conservatoare, în naționalism, în valorile morale creștine, care ne-au ținut uniți și ne-au făcut puternici: Dumnezeu, patrie, familie, onoare.

Apoi Georgescu a explicat că are șase puncte de subliniat. "Primul punct: România s-a împrumutat la Comisia Europeană de 16,8 miliarde de euro cu dobândă de 3% pe 30 de ani prin programul SAFP pentru proiecte militare. Vrem să știm care este transferul de tehnologie către România, cât peste 50% din producție rămâne în România, care este avantajul industriei românești, care este scopul principal al avantajului României la acestui împrumut. Altfel, două generații sunt îndatorate inutil. Cine răspunde? Doi: PNRR. S-au pierdut enorm de mulți bani pentru că actualul guvern a schimbat jaloanele și nu a respectat obligația consultării parlamentului. Cine răspunde? Trei: Energia. Guvernul a închis toate liniile de cărbune fără alternativă, cu toate că toate minele din țara românească ar trebui deschise pentru prosperitatea și binele poporului român. Energia este de cinci ori mai scumpă, industria este la pământ și sunt zone întregi fără apă și fără căldură. Cine răspunde? Patru: Mercosur. A fost ratificat un acord internațional al Comisiei Europene fără acordul și contra voinței Ministerului Agriculturii. Interesant. Este un acord care distruge agricultura românească, odată implementat, care pune la pământ toți producătorii din agricultură și, pe bază de consecință, este un acord care face problematică sănătatea cetățenilor români prin importul unor produse foarte discutabile. Cine răspunde? Cinci: Mulținaționalele din România pleacă din țară anual cu cel puțin trei bugete ale României. Cine răspunde? Șase: Tot ceea ce am spus s-a adeverit. Adaug ceva în plus. Din cauza incompetenței totale a actualului guvern, va fi o criză teribilă de gaz, de petrol și de alimente, la care se adaugă economia României, care va intra în colaps total. Cine răspunde? Este un guvern de găini speriate care scarmă în țărână, încercând să ne demonstreze că ei pot zbura”, a declarat liderul suveraniștilor, a transmis fostul candidat.

Călin Georgescu a fost trimis în judecată de Parchetul General în acest al doilea dosar pentru complicitate la tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false, în formă continuată (două acte materiale), alături de Horațiu Potra și 20 de mercenari din gruparea acestuia. Procurorii susțin că mercenarii lui Potra urmăreau să se infiltreze în protestele organizate imediat după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024 pentru a crea haos. Planul de acțiune ar fi fost pus la punct de Călin Georgescu și apropiații săi în cadrul întâlnirii clandestine care a avut loc la ferma din Ciolpani, imediat după anularea alegerilor prezidențiale din 2024.

Fostul candidat la alegerile prezidențiale anulate este deja judecat pentru propagandă legionară, dar este acuzat și de comunicare de informații false, după ce a susținut la Realitatea Plus în decembrie 2024 că România va intra în război cu Rusia, iar tinerii români vor lupta pe front în Ucraina. Un alt dosar vizează finanțarea campaniei sale electorale, în care Georgescu a declarat la AEP cheltuieli zero.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) judecă pe 14 aprilie contestațiile depuse în dosarul prin care Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți apropiați ai mercenarului au fost trimiși în judecată pentru tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale. Contestațiile au fost depuse la ÎCCJ după ce Curtea de Apel București a decis că rechizitoriul a fost întocmit legal și a dispus începerea judecății pe fond. Procesul a început în jurul orei 9:00. Călin Georgescu a fost întâmpinat în fața sediului Înaltei Curți de Casație și Justiție de mai mulți susținători.

Reamintim că în acest dosar Călin Georgescu a fost trimis în judecată pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false. Horațiu Potra a fost trimis în judecată pentru tentativă la comiterea unor infracțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive și orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept. Este vorba de dosarul deschis de procurorii Parchetului General după ce Horațiu Potra și mercenarii lui au fost opriți în trafic, în decembrie 2024, în timp ce veneau înspre București.

În acest dosar procurorii amintesc de întâlnirea din 7 decembrie 2024, la un centru de echitație din Ilfov, în care Georgescu și Potra au pus în aplicare un plan prin care urmau să deturneze un protest de susținere față de fostul candidat la prezidențiale. Reamintim că întâlnirea a fost organizată într-un cadru privat, au participat la ea Potra, Georgescu, Sechilă și Marian Burcea, garda de corp a lui Georgescu.

După întâlnirea din Ilfov, Georgescu l-ar fi apelat pe liderul organizației de extremă dreapta Frăția Ortodoxă - Dan Grăjeanu - și i-a transmis că „în cursul zilei următoare va da un îndemn concret: viața sau țara”. Procurorii subliniază că această întâlnire, coordonată de Georgescu, era o întâlnire premergătoare unor „evenimente destabilizatoare” menite să „creeze haos și nesiguranță”. Este vorba de un protest cerut de Georgescu, inclusiv în apariția la un post TV, ce ar fi urmat să aibă loc pe 8 decembrie 2024 în fața Catedralei Mântuirii Neamului, iar protestatarii să fie folosiți drept „masă de manevră pentru realizarea acțiunilor subversive”.

Acest protest, potrivit procurorilor, urma să fie deturnat prin violențe. Potra s-ar fi ocupat cu adunarea mai multor persoane care să participe la acest protest, inclusiv mercenarii care aveau arme asupra lor. 20 dintre ei sunt trimiși în judecată alături de Georgescu și Potra. Procurorii subliniază că mercenarii lui Potra ar fi fost înarmați cu materiale pirotehnice de mare putere și aveau asupra lor un număr extrem de mare de obiecte periculoase. Mercenarii lui Potra ar fi avut rolul de a „crea un climat de teroare” în cadrul protestului prin care susținătorii lui Georgescu urmau să ceară reluarea turului doi. Procurorii au subliniat că ar fi fost vorba de o „operațiune paramilitară de destabilizare națională”. „Grupurile de oameni în mijlocul cărora se detonează materiale pirotehnice se comportă frecvent într-un mod care duce la consecințe dezastruoase, nedorite sau neanticipate de membrii grupului. Rezultatul este subliniat aici pentru a facilita diagnosticarea. Orice dezastru al mulțimii (de obicei cu mai mult de un mort) implică un anumit tip de panică (dezorganizare)”, au explicat surse judiciare pentru Digi24.ro.

Mai multe detalii despre acest dosar, aici: Care a fost rolul lui Călin Georgescu în tentativa de lovitură de stat din decembrie.

Fostul candidat, văzut de procurori drept „autor”