Progrese în investigație
Ancheta împotriva comisarului european ungar Oliver Varhelyi, un apropiat al premierului în exerciţiu Viktor Orban, privind presupuse acţiuni de spionaj în interiorul instituţiilor europene este aproape finalizată, a anunţat marţi Comisia Europeană, potrivit AFP preluată de Agerpres.
Rezultatele acestei anchete, lansate de Comisia Europeană în octombrie 2025, ar putea fi prezentate în curând Parlamentului European. Executivul european a rămas extrem de discret în această chestiune până acum, de teama că ar putea fi exploatată de premierul naţionalist Viktor Orban în campania electorală pentru alegerile parlamentare, pe care le-a pierdut duminică în faţa pro-europeanului Peter Magyar.
„Pot confirma că s-au realizat progrese” în anchetă şi că Parlamentul European va fi informat de Comisie „de îndată ce toate demersurile administrative vor fi fost încheiate”, a declarat marţi un purtător de cuvânt comunitar, Balazs Ujvari. Potrivit unor surse apropiate anchetei, s-au realizat audieri şi s-au colectat dovezi, dar detaliile precise rămân confidenţiale.
Mai multe instituţii media europene au susţinut în octombrie anul trecut că Ungaria lui Viktor Orban a încercat între anii 2012 şi 2018 să exercite presiuni asupra cetăţenilor săi angajaţi ai instituţiilor europene pentru a desfăşura operaţiuni de spionaj. Această informaţie a stârnit îngrijorări serioase cu privire la integritatea instituţiilor europene, având în vedere că Varhelyi a fost şeful reprezentanţei permanente a Ungariei la UE înainte de a deveni comisar european în 2019.
Experți în dreptul european, precum prof. dr. Andreea F. Munteanu de la Universitatea din București, consideră că ancheta ar putea avea implicații semnificative pentru relațiile dintre UE și Ungaria. „Dacă se dovedește implicarea directă a lui Varhelyi, acest lucru ar putea duce la sancțiuni severe din partea UE”, a declarat Munteanu.
Dar încă nu este clar dacă ancheta Comisiei Europene a relevat o implicare directă a comisarului în acele activităţi. El a negat mereu aceste acuzaţii. Viitorul premier ungar, Peter Magyar, care lucra la Bruxelles în aceeaşi perioadă, l-a acuzat pe Oliver Varhelyi că nu spune „tot adevărul” pe acest subiect, mai ales că „toată lumea ştie că (…) agenţi ai serviciilor secrete erau detaşaţi la Bruxelles”.
Această situație a atras atenția nu doar din partea instituțiilor europene, ci și din partea opiniei publice. În România, de exemplu, reacțiile au fost mixte, unii cetățeni exprimându-și îngrijorarea cu privire la securitatea informațiilor europene, în timp ce alții consideră că această anchetă este o dovadă a politicilor duble ale Bruxelles-ului față de statele membre.
Comisia Europeană va trebui să gestioneze cu mare atenție această situație, având în vedere că orice decizie ar putea influența nu doar imaginea instituției, ci și relațiile internaționale cu Ungaria. De asemenea, va trebui să se asigure că respectă toate procedurile legale și că protejează drepturile persoanelor implicate în anchetă.
Concluzionând, ancheta privind Oliver Varhelyi ridică întrebări importante despre integritatea instituțiilor europene și despre modul în care statele membre interacționează cu acestea.
Rezultatele acestei anchete vor fi cruciale pentru viitorul relațiilor dintre Uniunea Europeană și Ungaria, precum și pentru credibilitatea Comisiei Europene.