Declarații ferme ale conducerii
Partidul REPER, fondat de Dacian Cioloș prin desprinderea de USR, a respins astăzi, 13 aprilie 2026, scenariul „preluării” formațiunii de către premierul Ilie Bolojan. Într-o postare pe rețelele sociale, partidul a subliniat că „REPER este o organizație politică construită zi de zi, prin muncă multă, eforturi de neimaginat ale unor membri și responsabilitate colectivă”. Această reacție vine după declarațiile senatorului Cristian Ghinea, care a sugerat, într-un podcast, că Bolojan și apropiații săi din PNL ar putea prelua conducerea partidului și ar putea forma o alianță cu USR pentru alegerile din 2028.
Camelia Sălcudean, președintele REPER, a răspuns în mod direct afirmațiilor lui Ghinea, afirmând că partidul are deja o conducere stabilă și o direcție clară. „Pentru unii, dacă nu controlezi un partid, înseamnă că nu există. Cristian Ghinea spune că REPER ar putea fi „preluat” și că nu are lider. E o afirmație care spune mai mult despre modul în care înțelege politica decât despre realitate. REPER are conducere. Are direcție. Și, mai ales, are oameni care muncesc pentru un proiect, nu pentru o persoană”, a transmis Sălcudean pe Facebook.
Președintele REPER a continuat să clarifice poziția partidului, subliniind că „REPER nu este „de preluat”. Este deja construit, cu eforturi mari, consecvență și oameni care cred în mai mult decât propriul lor interes.” Aceasta a criticat, de asemenea, percepția conform căreia un partid ar trebui să fie controlat de o singură persoană, spunând că „la REPER, conducerea nu înseamnă control, ci responsabilitate”.
În contextul declarațiilor lui Ghinea, Sălcudean a explicat că „politica înseamnă să construiești, nu să preiei” și a făcut o comparație cu experiența sa din mediul industrial, unde „rezultatele nu se negociază, iar leadershipul înseamnă să faci lucrurile să funcționeze, zi de zi”. Aceasta a adăugat că REPER își propune să construiască încredere și nu să dețină partide.
Dacian Cioloș, fondatorul partidului, a subliniat în trecut importanța diversității în scena politică românească și a necesității de a construi alianțe bazate pe principii și valori comune, mai degrabă decât pe strategii de putere. Această situație evidențiază provocările cu care se confruntă partidele noi în peisajul politico-administrativ din România, unde competiția și alianțele sunt complexe.
În concluzie, poziția fermă a conducerea REPER reflectă o dorință de a se distanța de politicile de preluare și de a promova o cultură politică bazată pe colaborare și responsabilitate. Rămâne de văzut cum va evolua această dinamică în perspectiva alegerilor din 2028 și dacă REPER va reuși să își mențină identitatea și să își crească influența în contextul alegerilor viitoare.
Declarațiile recente subliniază nevoia unui dialog constructiv între partide și necesitatea de a evita speculațiile care pot afecta încrederea publicului în politicile promovate de acestea.