Probleme în achizițiile militare
Fregata F126, considerată cea mai mare navă militară construită de Germania după Al Doilea Război Mondial, a fost prezentată inițial ca un proiect emblematic pentru reînarmarea Europei. Contractul, câștigat în 2020 de șantierul naval olandez Damen, prevedea construcția a patru nave moderne, într-un acord evaluat la 5,3 miliarde de euro, potrivit analizei realizate de Financial Times.
Astăzi, proiectul este în pragul colapsului. Autoritățile germane analizează retragerea companiei Damen din rolul de contractor principal și iau în calcul fie înlocuirea acesteia, fie abandonarea completă a programului, cu pierderi estimate la aproximativ 2 miliarde de euro.
Dificultățile au început după introducerea unui nou software de proiectare, care a generat erori majore. Potrivit surselor apropiate proiectului, cablurile și conductele au fost plasate greșit în planuri, iar unele componente metalice au fost fabricate în dimensiuni incorecte. Compania Damen a recunoscut că problemele software au "dus la o reacție în lanț în procesul de construcție".
În consecință, ritmul proiectului a scăzut la doar 20-30% din capacitatea planificată, iar livrarea primei fregate a fost amânată din 2028 până în 2032. Situația a generat tensiuni serioase între Berlin și compania olandeză. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, atribuie responsabilitatea principală firmei Damen.
Pe de altă parte, surse din industrie susțin că firma este transformată în "țap ispășitor" pentru un sistem german de achiziții considerat rigid și ineficient. Criticii spun că procesul de aprobat este extrem de greoi, iar autoritățile germane impun cerințe detaliate, uneori excesive. Un inginer implicat în proiect a declarat pentru FT că specificațiile includ inclusiv "ce mâner de ușă să fie folosit și ce întrerupător de lumină și cum trebuie poziționat".
Mai mult, documentele au fost cerute în format tipărit, iar unele planuri au fost respinse pentru că erau redactate în limba engleză. Problemele proiectului F126 riscă să afecteze capacitatea navală a Europei, într-un moment în care NATO își întărește prezența în Marea Baltică. "Pentru Rusia, e ca și cum ar primi Crăciunul și ziua de naștere în același timp", spune Johannes Peters, expert în strategie maritimă. "Avem nevoie de aceste nave. Dar orice decizie va duce la întârzieri semnificative", adaugă acesta.
Eșecul fregatelor F126 ridică semne de întrebare asupra cooperării militare europene, chiar între state considerate apropiate, precum Germania și Olanda. În paralel, și alte proiecte majore, precum programul de avion de luptă franco-german FCAS, sunt în dificultate. Liderii europeni, inclusiv Ursula von der Leyen și secretarul general NATO, Mark Rutte, susțin necesitatea unor proiecte comune mai eficiente, dar realitatea din teren arată contrariul.
Autoritățile germane negociază în prezent transferul proiectului către compania Rheinmetall, care ar putea prelua controlul prin subsidiara sa navală. Totuși, costurile totale ar putea crește până la 16-18 miliarde de euro, de peste trei ori mai mult decât estimarea inițială. În paralel, Berlinul analizează și variante alternative, inclusiv achiziția unor fregate standard, mai ieftine, dar mai puțin adaptate nevoilor specifice.
Eșecul fregatelor F126 scoate la iveală problemele structurale ale sistemului german de achiziții militare, într-un moment în care bugetul apărării urmează să ajungă la 650 de miliarde de euro în perioada 2025–2030. "Nu este doar despre F126. Multe programe au avut aceeași soartă.
Întrebarea este: de ce se prăbușesc aceste proiecte?", a explicat un fost oficial guvernamental pentru sursa citată.