226 de lucrări de artă din patrimoniul României dispărute

Într-un scandal fără precedent, 226 de lucrări de artă din patrimoniul românesc, aflate în gestiunea Ministerului Afacerilor Externe (MAE), au dispărut fără urmă. Potrivit unui raport al Muzeului Național de Artă Contemporană (MNAC), procesul pentru stabilirea pagubelor este pe rol la Tribunalul București încă din decembrie 2020. "Este inacceptabil ca opere de artă de valoare să fie gestionate atât de neglijent", a declarat Oana Țoiu, ministra de externe, referindu-se la situația alarmantă a patrimoniului cultural românesc.

Tablourile, despre care nimeni nu știe în posesia cui au ajuns, au fost evaluate provizoriu la suma de 500.000 de lei, dar valoarea lor reală ar putea crește semnificativ în urma expertizelor de specialitate solicitate de instanță. Dispariția acestor opere a generat un litigiu civil între MNAC și MAE, acesta din urmă fiind acuzat de gestionarea defectuoasă a bunurilor de patrimoniu.

Scandalul are rădăcini vechi, începând după anii '90, când MNAR a împrumutat lucrări de artă reprezentanțelor diplomatice românești din străinătate, o practică frecventă în întreaga lume pentru promovarea culturii naționale. Însă, în cazul României, multe dintre aceste opere nu au fost returnate, iar lipsa dovezilor de predare-primire a generat confuzie și neclaritate. Altele au fost abandonate în clădirile ambasadelor închise, iar o parte dintre ele sunt în prezent în procedură de recuperare.

Conform documentelor studiate, dintre lucrările pe care MAE a recunoscut că le-a deținut, doar 527 au fost restituite până acum, iar 226 rămân de negăsit. Între timp, zeci de opere recuperate prezintă semne serioase de degradare, ceea ce ridică întrebări cu privire la modul în care au fost păstrate. MNAC nu solicită doar restituirea patrimoniului, ci și despăgubiri estimate provizoriu la 500.000 de lei, sumă ce ar putea crește considerabil odată cu evaluarea reală a pierderilor.

După cinci ani de proces, între cele două părți continuă o bătălie pe expertize. Reprezentanții muzeului susțin că evaluarea pagubelor nu poate fi realizată de un expert independent, ci doar de specialiști acreditați conform legislației privind patrimoniul cultural. În acest context, MNAC cere implicarea unor laboratoare autorizate, capabile să stabilească atât valoarea bunurilor dispărute, cât și amploarea degradărilor pentru cele recuperate.

Instanța a dispus încă din 2023 identificarea unui expert autorizat care să analizeze starea lucrărilor recuperate, iar termenul procesului a fost stabilit pentru 20 aprilie 2026. Pe de altă parte, situația celor 226 de lucrări de artă revendicate de MNAC rămâne incertă, iar MAE nu confirmă că le-ar deține. Aceasta este și motivul pentru care s-a decis expertizarea pentru a se stabili valoarea de piață a bunurilor dispărute.

Actualul litigiu se desfășoară doar pe latura civilă, instanța neavând competența de a identifica vinovați penal sau de a aplica pedepse. Obiectivul procesului este de a stabili responsabilitatea patrimonială a MAE față de bunurile primite în custodie. Orice suspiciune de natură penală privind dispariția acestor bunuri ar trebui să facă obiectul unei anchete separate, derulată de organele competente.

Libertatea a semnalat că opere semnate de artiști renumiți, precum Nicolae Grigorescu și Nicolae Tonitza, au fost găsite în inventarele MAE cu valori simbolice foarte mici, ceea ce a condus la o răspundere financiară aproape inexistentă în caz de pierdere sau distrugere. Această subevaluare cronică a operelor a fost un factor agravant pentru situația actuală.

În loc să fie tratate ca piese de patrimoniu, multe tablouri au fost lăsate să se degradeze în sedii diplomatice care nu respectau standardele minime de conservare. Investigațiile anterioare au arătat că igrasia și lumina directă au afectat grav starea acestor opere, explicând de ce MNAC solicită expertize de restaurare pentru piesele deja recuperate.

Lipsa unor controale periodice și a unei evidențe centralizate a permis ca sute de lucrări să fie rătăcite între misiunile diplomatice. Audituri oficiale au confirmat că MAE nu are personal calificat pentru conservarea artei și că procedurile de predare-primire au fost adesea formale. Aceste constatări au dus la nevoia urgentă de clarificare juridică a situației patrimoniului cultural.

Curtea de Conturi a semnalat, de asemenea, că MAE suportă costuri de întreținere pentru clădiri ocupate abuziv, prejudiciul depășind 5 milioane de lei.

În acest context, ministra Oana Țoiu a afirmat că se lucrează la repararea și recuperarea patrimoniului, asigurându-se totodată că astfel de situații nu se vor mai repeta în viitor.