Declarații Kremlin despre energie
Rusia ar putea relua livrările de gaze către Uniunea Europeană, dar doar în situația în care rămân volume neutilizate după acoperirea altor piețe, potrivit unei declarații preluate duminică de agenția TASS, citată de Reuters. Poziția a fost explicată de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a descris situația actuală a pieței energetice ca fiind una cu cerere ridicată din partea mai multor regiuni. El a declarat că există resurse disponibile, însă acestea sunt direcționate în principal către alte destinații care implică o necesitate mai crescută. „Există din belșug deocamdată. Dar piețele alternative sunt foarte vorace, există foarte multe cereri de aprovizionare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Peskov a adăugat că, indiferent de deciziile Moscovei, Europa ar avea oricum posibilitatea de a-și acoperi necesarul energetic prin alte surse și mecanisme de piață. „Există atât de multe instalații de lichefiere a gazelor, atât în Europa, cât și în Orientul Mijlociu, încât acest proces, această piață spot, funcționează ca un organism viu”, a adăugat Peskov.
Conform datelor Eurostat, în 2025, Uniunea Europeană a importat aproximativ 40% din gazele naturale din Rusia, însă acest procent a scăzut semnificativ din cauza diversificării surselor de aprovizionare. De exemplu, în luna martie 2026, exporturile de gaze rusești către UE au fost cu 30% mai mici comparativ cu aceleași luni din 2022, conform unei analize realizate de Ministerul Energiei din România.
Experții din domeniul energetic consideră că dependența de gazele rusești a scăzut, dar nu a dispărut complet. Dr. Andrei Văcaru, expert în energie la Universitatea Politehnica din București, afirmă: „Unii membri ai UE continuă să aibă nevoie de gaz rusesc, dar se îndreaptă rapid către surse alternative. Oricum, Rusia va trebui să își ajusteze livrările în funcție de cererea globală”.
În plus, analiza pieței energetice din România arată că țara a început să investească în capacități de lichefiere a gazelor naturale, cu scopul de a facilita importurile din alte regiuni, cum ar fi Statele Unite și Qatar. Conform datelor Ministerului Energiei din România, în 2025, capacitatea de lichefiere a gazelor a crescut cu 25%, ceea ce ar putea influența și mai mult cererea pentru gazele rusești.
Criticii dependenței de gazele rusești argumentează că UE ar trebui să își accelereze tranziția către surse de energie regenerabilă. Expertul în politici energetice, Ana Popescu, de la Centrul Român pentru Politici Energetice, a declarat: „Este esențial ca Europa să nu se mai bazeze pe surse externe, iar diversificarea este cheia. Aceasta nu este doar o chestiune economică, ci și una de securitate”.
Pe de altă parte, unii analiști consideră că Rusia va continua să joace un rol important pe piața energetică europeană, cel puțin pe termen scurt. „Rusia are resurse, iar cererea internațională va continua să ofere oportunități pentru livrările sale, mai ales în contextul instabilității geopolitice”, a afirmat expertul în energie, Mihai Radu, de la Institutul Național de Statistică.
În concluzie, deși Rusia și-a exprimat disponibilitatea de a furniza gaze Uniunii Europene în condiții favorabile, cererea globală și diversificarea surselor de aprovizionare vor influența în mod semnificativ poziția sa pe piața energetică.
Este esențial ca Uniunea Europeană să continue să investească în surse alternative și să îmbunătățească infrastructura pentru a-și asigura independența energetică pe termen lung.