Răspunsuri diferite la tratament
Un studiu recent publicat în revista Nature a identificat o variantă genetică asociată cu o pierdere în greutate mai mare în cazul medicamentelor pentru obezitate din clasa GLP-1. Studiul, realizat pe baza datelor a aproape 28.000 de utilizatori ai serviciului de testare ADN 23andMe, a fost publicat joi, pe 7 aprilie 2026. "Există o serie de factori care pot influența pierderea în greutate, dintre care genetica este doar o componentă", au declarat cercetătorii implicați în studiu.
Cercetătorii au analizat sute de mii de variații genetice pentru a identifica corelații între ADN-ul participanților, eficiența tratamentului și reacțiile adverse raportate. Rezultatele arată că persoanele care au o copie a unei anumite variante a genei receptorului GLP-1 au slăbit, în medie, cu 0,76 kg mai mult în decurs de opt luni de tratament decât cele fără această variantă. Cei care au două copii au pierdut aproximativ 1,5 kg în plus.
Studiul a evidențiat și două variante genetice asociate cu o probabilitate crescută de efecte secundare gastrointestinale. Una dintre aceste variante a fost asociată cu un risc crescut de vărsături cu 57%, în timp ce alta a crescut riscul de greață cu 36%. De asemenea, o variantă în gena receptorului GIP a fost asociată cu un risc cu 83% mai mare de vărsături în cazul medicamentului tirzepatidă.
Deși efectele genetice observate sunt relativ modeste, specialiștii subliniază importanța acestor descoperiri pentru înțelegerea variațiilor individuale în răspunsul la tratamentele pentru obezitate. Conform Ministerului Sănătății, aceste rezultate pot contribui la dezvoltarea unor abordări mai personalizate în tratamentul obezității.
La nivel local, aceste descoperiri pot avea un impact semnificativ asupra pacienților care urmează tratamente pentru obezitate în orașe precum București, Cluj-Napoca și Timișoara, unde prevalența obezității este în creștere. Conform datelor INS, în 2025, aproape 40% din populația adultă din România era supraponderală sau obeză.
Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, cum ar fi Germania sau Franța, România se confruntă cu o rată similară a obezității, dar cu o accesibilitate mai redusă la tratamentele inovative. Este esențial ca sistemul de sănătate românesc să se adapteze rapid la aceste descoperiri pentru a îmbunătăți rezultatele tratamentelor.
Criticii studiului, inclusiv unii experți din domeniul nutriției, consideră că, deși genetica joacă un rol important, nu trebuie ignorate și altele cauze ale obezității, precum stilul de viață și alimentația. Aceștia subliniază că o abordare holistică este esențială pentru a aborda problema obezității în România.
În concluzie, deși cercetările recente aduc la lumină aspecte importante legate de genetică și răspunsul la medicamentele pentru obezitate, este clar că sunt necesare studii suplimentare pentru a determina impactul acestor descoperiri în deciziile clinice.
Următorii pași includ evaluarea aplicabilității acestor rezultate în practica medicală și continuarea cercetărilor pentru a explora complexitatea obezității și a tratamentelor disponibile.