Un francez și-a demolat casa după ce nu a reușit să evacueze o familie de români

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Un bărbat din Brest, Franța, a demolat propria locuință după ce nu a reușit să evacueze o familie de români care ocupa imobilul fără drept. Acest caz evidențiază dificultățile legale cu care se confruntă proprietarii în fața fenomenului squatting-ului, care a devenit tot mai frecvent în Franța. Autoritățile locale au intervenit pentru a oferi asistență foștilor ocupanți, care acum se află într-o situație precară.

EN

Brief

A man in Brest, France, demolished his own house after he was unable to legally evict a family of Romanians occupying the property. This case highlights the legal difficulties faced by property owners in France due to the growing phenomenon of squatting. Local authorities are now assisting the former occupants, who are left homeless.

Un francez și-a demolat casa după ce nu a reușit să evacueze o familie de români
Sursa foto: evz.ro

Caz de squatting în Franța

Un bărbat din Brest, Franța, și-a demolat propria locuință după ce nu a reușit să evacueze, pe cale legală, o familie de români care ocupa imobilul fără drept, potrivit publicației maison-travaux.fr. Fenomenul ocupării ilegale a locuințelor, cunoscut sub numele de „squatting”, a devenit o problemă tot mai frecventă în Franța, afectând proprietarii de imobile care se confruntă cu dificultăți în recuperarea rapidă a locuințelor ocupate. Acest fenomen este alimentat de legislația care permite ocupanților să-și creeze rapid o formă de domiciliu, uneori fără a avea documente legale clare.

Conform aceleași surse, este suficient ca o persoană să încheie un contract de furnizare a energiei electrice pe numele său și să folosească o adresă de e-mail și un număr de telefon pentru a obține o dovadă de reședință. Această procedură simplă poate transforma o proprietate în domiciliu oficial în câteva minute. Poliția din Franța a confirmat că legea interzice proprietarilor să evacueze ocupanții prin forță proprie, iar cei care recurg la astfel de metode riscă sancțiuni severe, inclusiv până la trei ani de închisoare și amenzi de până la 30.000 de euro.

În același timp, proprietarii de imobile se află într-o situație complicată, continuând să plătească ratele pentru un imobil ocupat ilegal. Procedurile legale de evacuare sunt adesea îndelungate, iar după 1 noiembrie, intră în vigoare „armistițiul de iarnă”, care suspendă evacuările. Această perioadă de suspendare și legislația care protejează ocupanții au generat un climat de nesiguranță pentru proprietarii de imobile, care se simt lipsiți de opțiuni.

În cazul din Brest, clădirea era de dimensiuni reduse și fusese cumpărată în anul 2021. Proprietarul a parcurs toate etapele legale, inclusiv depunerea unei plângeri la poliție, dar demersurile nu au dus la o soluție favorabilă. După ce a încercat să discute direct cu familia de români care ocupa locuința, bărbatul a oferit 2.000 de euro pentru a-i convinge să plece, însă oferta a fost refuzată. Această situație a dus la un impas care a culminat cu decizia drastică a proprietarului.

Într-o dimineață, observând că locuința era goală, proprietarul a decis să acționeze. Acesta a scos bunurile din interior și a început demolarea clădirii, folosind baroase și răngi. „Nu am avut altă opțiune. Treceam pe lângă ea în fiecare zi și la un moment dat am observat că nu era nimeni înăuntru. Așa că le-am scos lucrurile afară și am început pur și simplu s-o demolez”, a declarat el pentru publicația Le Télégramme.

După distrugerea locuinței, familia ocupantă a rămas fără adăpost, iar situația lor a fost semnalată serviciilor sociale din Brest. Autoritățile locale au intervenit pentru a asigura o soluție temporară, urmând să îi relocheze pe foștii ocupanți în perioada următoare. Această situație a stârnit dezbateri asupra legislației actuale și a modului în care ar trebui să fie gestionat fenomenul squatting-ului în Franța, unde proprietarii se simt adesea neputincioși în fața unei legislații care pare să favorizeze ocupanții.

În concluzie, cazul din Brest ilustrează o problemă complexă care afectează nu doar proprietarii de imobile, ci și ocupanții, care, în absența unui adăpost stabil, se confruntă cu o situație dificilă.

Este esențial ca autoritățile să reevalueze legislația existentă și să găsească soluții echitabile pentru toate părțile implicate, astfel încât să se evite astfel de situații extreme în viitor.