Medicii rezidenți vor fi plătiți pentru orele suplimentare

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Medicii rezidenți din România vor fi remunerați pentru orele suplimentare efectuate în timpul stagiilor, conform unei noi reglementări anunțate de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. Această măsură are ca scop recunoașterea contribuției esențiale a rezidenților în sistemul de sănătate și îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru aceștia.

EN

Brief

Resident doctors in Romania will now be paid for overtime during their training, according to a new regulation announced by Health Minister Alexandru Rogobete. This measure aims to recognize the essential contributions of residents to the healthcare system and improve their working conditions.

Medicii rezidenți vor fi plătiți pentru orele suplimentare
Sursa foto: libertatea.ro

Noua reglementare a Ministerului Sănătății

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat recent că medicii rezidenți vor fi remunerați pentru orele suplimentare efectuate în timpul stagiilor de pregătire. Această decizie, anunțată pe data de 10 aprilie 2026, vine ca o reacție la nevoia de a recunoaște contribuția esențială pe care acești tineri medici o au în sistemul de sănătate. „Dacă le cerem responsabilitate, trebuie să existe și recunoaștere clară a muncii lor”, a declarat Rogobete în cadrul unei postări pe rețelele sociale.

Modificarea Ordinului ministrului Sănătății nr. 870, aflat în prezent în transparență pe pagina Ministerului Sănătății, subliniază angajamentul autorităților de a corecta o nedreptate în ceea ce privește recunoașterea și remunerarea muncii medicilor rezidenți. Conform noilor reglementări, medicii rezidenți vor fi obligați să participe la linia de gardă, în unitățile sanitare unde efectuează stagiul, dublând medicul de gardă și completând timpul normal de muncă.

Începând cu anul I, rezidenții pot solicita să fie incluși în linia de gardă din specialitatea în care se formează, în afara programului normal de lucru, cu excepția liniei I. Această activitate se va desfășura sub responsabilitatea medicului titular de gardă. După anul III, rezidenții pot intra, la cerere, inclusiv în linia I de gardă, sub supravegherea unui medic specialist sau primar desemnat de șeful de secție.

Ministrul a precizat că „gărziile efectuate în afara programului normal de lucru vor fi obligatoriu salarizate de unitatea sanitară în care sunt realizate, cu respectarea prevederilor legale”. Aceasta măsură vine în contextul în care sistemul de sănătate se confruntă cu o criză de personal și o nevoie urgentă de a atrage tineri medici în rândurile sale.

Rogobete a subliniat importanța medicilor rezidenți pentru viitorul sistemului de sănătate, afirmând că „generația care va duce mai departe această profesie” trebuie să fie tratată cu respect și considerație. „Asta este direcția în care mergem”, a adăugat ministrul.

În această nouă abordare, oficialul a respins categoric ideea că medicii rezidenți ar fi „salahori” sau „umplutură” în sistemul medical. „Medicul rezident nu este nici salahor, nici la dispoziția cuiva și nici „umplutură” atunci când nu se pot acoperi liniile de gardă. Medicul rezident este un pion important în funcționarea sistemului actual și, mai important, un pion fără de care sistemul de sănătate din viitor nu poate exista”, a insistat Alexandru Rogobete.

Această decizie este văzută ca un pas important în recunoașterea contribuției medicilor rezidenți și ar putea influența pozitiv atragerea de tineri în domeniul medical. Experți din domeniul sănătății consideră că, pe lângă remunerarea corectă, este esențială și crearea unui mediu de lucru propice dezvoltării profesionale a acestora.

Comparativ cu anii anteriori, când rezidenții erau adesea neplătiți pentru orele suplimentare, acest nou regulament reprezintă o schimbare semnificativă în politica de resurse umane din domeniul sănătății. Această abordare ar putea, de asemenea, să îmbunătățească calitatea îngrijirii pacienților, având în vedere că medicii rezidenți vor fi mai motivați să participe activ în îngrijirea acestora.

Criticii, totuși, subliniază că, deși această măsură este binevenită, este nevoie de mai multe reforme în sistemul de sănătate pentru a îmbunătăți condițiile de muncă și a preveni burnout-ul în rândul medicilor. În acest context, implicarea medicilor rezidenți în deciziile administrative și în procesul de reformă a sistemului ar putea fi esențială pentru succesul acestor inițiative.

În concluzie, recunoașterea muncii medicilor rezidenți prin remunerarea orelor suplimentare este un semnal pozitiv pentru viitorul sistemului de sănătate din România. Aceasta nu doar că le va oferi acestora o compensație justă, dar va contribui și la consolidarea încrederii în sistemul medical.

Următorii pași includ monitorizarea implementării acestei măsuri și evaluarea impactului asupra calității îngrijirii pacienților și a satisfacției profesionale a medicilor rezidenți.