Tensiuni diplomatice între țări
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a acuzat vineri Spania de „ostilitate” faţă de ţara sa şi a anunţat excluderea Madridului din mecanismul internaţional de supraveghere a armistiţiului în Fâşia Gaza, transmite AFP, preluat de Agerpres. „Spania a ales să fie contra Israelului în mod repetat (...) Cei care atacă statul Israel în loc să vizeze regimurile teroriste nu vor fi partenerii noştri în configurarea viitorului regiunii”, a declarat Netanyahu într-un mesaj video.
El a acuzat Madridul de „ipocrizie”, „ostilitate” şi de „defăimarea soldaţilor armatei israeliene”. „Am ordonat, prin urmare, astăzi excluderea reprezentanţilor spanioli de la centrul de coordonare de la Kiryat Gat”, înfiinţat sub supraveghere americană pentru monitorizarea încetării focului în vigoare de pe 10 octombrie între Israel şi Hamas în Gaza.
Centrul de coordonare militaro-civilă (CCMC) este un organism de monitorizare la care participă în jur de 200 de militari americani, dar şi reprezentanţi din mai multe ţări, printre care Franţa, Marea Britanie, Emiratele Arabe Unite, dar şi Spania. Relaţiile dintre Israel şi Spania sunt la cel mai scăzut nivel după ce Madridul a recunoscut statul palestinian în 2024, iar ambele state şi-au rechemat ambasadorii.
Premierul socialist spaniol Pedro Sanchez, unul din criticii cei mai virulenţi ai războiului dus de Israel în Gaza, s-a opus de asemenea campaniei militare americano-israeliene lansate contra Iranului pe 28 februarie. Madridul şi-a închis spaţiul aerian pentru avioanele americane implicate în acest război şi a declarat miercuri „inacceptabil” ca Israelul să continue atacurile în Liban după armistiţiul convenit între Washington şi Teheran.
În acest context, excluderea Spaniei din CCMC subliniază deteriorarea relațiilor diplomatice dintre cele două națiuni. Potrivit unor experți în relații internaționale, cum ar fi profesorul Daniel Barbu de la Universitatea din București, această măsură reflectă nu doar o reacție la criticile Spaniei, dar și o strategie mai largă a Israelului de a-și consolida alianțele cu țările care îl susțin în fața adversităților internaționale.
În raport cu alte state membre ale Uniunii Europene, poziția Spaniei este una dintre cele mai critice față de acțiunile Israelului în Fâșia Gaza. Conform unui raport Eurostat din 2025, 65% dintre cetățenii spanioli consideră că guvernul ar trebui să adopte o poziție mai fermă față de Israel în contextul conflictului. Această opinie este reflectată și în deciziile politice ale guvernului spaniol, care a adoptat o poziție activă în favoarea drepturilor palestinienilor.
Pe de altă parte, Israelul susține că acțiunile sale sunt justificate în contextul autoapărării și că atacurile asupra Hamas sunt necesare pentru a asigura securitatea națională. Ministrul israelian al Apărării, Moshe Ya'alon, a afirmat că „Israelul nu va tolera nicio formă de critică care să pună la îndoială legitimitatea sa de a se apăra”. Aceste perspective divergente indică o polarizare crescută în rândul statelor membre ale Uniunii Europene referitoare la conflictul din Orientul Mijlociu.
În concluzie, excluderea Spaniei din mecanismul de supraveghere al armistițiului în Fâșia Gaza evidențiază nu doar tensiunile actuale dintre Israel și Spania, dar și o schimbare semnificativă în dinamica relațiilor internaționale în regiune. Rămâne de văzut cum va reacționa Uniunea Europeană în fața acestor dezvoltări și dacă va exista o consolidare a poziției comune în fața conflictului din Gaza.
Următoarele luni vor fi cruciale pentru a observa dacă aceste tensiuni se vor amplifica sau dacă se va găsi un teren comun pentru dialog.