Conf. de presă a astronauților
Membrii echipajului Artemis II au declarat în timpul unei conferințe de presă din spațiu că au „multe fotografii” și „multe povești” de împărtășit cu lumea despre aventura lor istorică, potrivit unui raport BBC. Această misiune a stabilit un record, fiind cea cu echipaj uman care a ajuns cel mai departe în spațiu, având loc pe 10 aprilie 2026. Pilotul misiunii, Victor Glover, a subliniat importanța datelor pe care le vor aduce înapoi. „Trebuie să ne întoarcem. Sunt atât de multe date pe care le-ați văzut deja, toate lucrurile bune se întorc cu noi”, a spus el, subliniind impactul pe care experiența de zbor îl va avea asupra cercetărilor viitoare. Glover a adăugat că echipajul mai are „două zile” pentru a procesa emoțiile și datele acumulate în timpul misiunii.
Echipajul a fost întrebat de jurnaliști despre cele 40 de minute de „solitudine profundă” în care au pierdut contactul cu Pământul. Comandantul Reid Wiseman a explicat că, deși au avut multă muncă științifică de realizat, au găsit timp pentru a reflecta asupra experienței lor. „Noi patru ne-am luat un moment, am împărțit fursecuri cu arțar pe care le adusese Jeremy și ne-am luat aproximativ trei sau patru minute pentru a reflecta cu adevărat asupra locului în care ne aflam”, a relatat el.
Un moment emoționant a fost când echipa a numit un crater lunar „Carroll”, în onoarea soției lui Wiseman, decedată în 2020. „A fost un moment culminant al misiunii”, a spus el, exprimându-și emoțiile. Astronauții au primit și vești de acasă, ceea ce a adus o notă personală în această misiune istorică. Cei patru astronauți de la bordul navei spațiale Orion și-au încheiat misiunea în jurul Lunii și urmează să aterizeze în Oceanul Pacific, în apropierea orașului San Diego, în noaptea de vineri spre sâmbătă.
Într-o altă sesiune de presă, NASA a explicat de ce a trimis „cipuri de organe” în spațiu cu echipajul Artemis II. Aceste „avatare” au fost create din țesut de măduvă osoasă derivat din celule donate de membrii echipajului. Proiectul este cunoscut sub numele de AVATAR (A Virtual Astronaut Tissue Analog Response) și are scopul de a simula efectele mediului cosmic asupra organismului uman. Lisa Carnell, directoarea Diviziei de Științe Biologice și Fizice a NASA, a menționat: „Nu am mai făcut asta niciodată”, subliniind inovația acestui experiment.
Scopul principal al studiului este de a înțelege cum reacționează sistemul imunitar al astronauților la expunerea la radiații în spațiu. Carnell a explicat că aceste date pot contribui la dezvoltarea unor tratamente personalizate pentru astronauți în viitor, permițându-le să facă misiuni mai lungi și mai complexe. „Când trimitem aceste mostre alături de echipaj, putem adapta kituri medicale personalizate pentru a ne asigura că rămân sănătoși”, a adăugat ea.
Dr. Steven Platts, cercetător șef pentru cercetare umană la Centrul Spațial Johnson al NASA, a discutat despre provocările fizice și psihice cu care se confruntă astronauții în spațiu, subliniind acronimul RIDGE: radiații, izolare, distanță față de Pământ, gravitație și mediu. Efectele acestor factori sunt studiate intens pentru a asigura sănătatea echipajului pe termen lung.
Echipa Artemis II își monitorizează sănătatea în diverse moduri, inclusiv prin purtarea de monitoare de încheietură pentru a urmări mișcările și somnul. De asemenea, astronauții colectează probe de salivă pentru a evalua sistemul imunitar, iar probele vor fi analizate la întoarcere pentru a observa posibilele reacții la radiații.
Artemis II este, de asemenea, prima misiune care include astronauți din afara orbitei Pământului în studiul Spaceflight Standard Measures, care a început în 2018. Aceasta va colecta date esențiale despre sănătatea și bunăstarea astronauților, oferind informații valoroase pentru misiunile viitoare. NASA continuă să inoveze și să extindă cunoștințele despre efectele zborului în spațiu asupra corpului uman, ceea ce este crucial pentru viitoarele explorări ale sistemului solar.
În concluzie, misiunea Artemis II nu doar că a realizat pași istorici în explorarea spațială, dar a adus și contribuții semnificative în înțelegerea sănătății umane în condiții de microgravitație. Informațiile acumulate vor influența viitoarele misiuni și vor ajuta la protejarea sănătății astronauților în călătoriile lor.
Următoarele zile vor fi esențiale pentru procesarea datelor și povestirilor din această aventură fără precedent.