Propuneri guvernamentale controversate
Republica Moldova ar putea avea doar zece raioane în loc de 32 existente în prezent, conform conceptului de reformă a administrației publice locale prezentat miercuri, 6 aprilie 2026, de Guvernul de la Chișinău. Potrivit lui Alexei Buzu, secretarul general al Cancelariei de Stat, această reducere are scopul de a accelera dezvoltarea localităților, prin crearea unor structuri capabile să gestioneze proiecte majore, precum drumuri regionale, spitale sau managementul deșeurilor. "În rezultatul reformei, după alegerile locale generale din 2027, în Republica Moldova nu vom avea nicio primărie care să administreze treburi publice pentru mai puțin de 3.000 de locuitori", a declarat Buzu, subliniind astfel criteriile minime de populație pentru primării.
Critica la adresa acestui proiect a fost rapidă, mulți edili exprimând temeri că schimbările vor conduce la subordonarea politică a localităților. De exemplu, primarul orașului Bălți, Nicolai Grigorișin, a declarat că "această reformă nu va face altceva decât să centralizeze puterea și să elimine vocea comunităților locale". În același timp, unii experți în administrație publică consideră că, deși reforma ar putea părea benefică în teorie, implementarea ei va fi extrem de complexă și va necesita o comunicare eficientă între Guvern și autoritățile locale.
Conform datelor prezentate de Biroul Național de Statistică al Moldovei (2025), numărul localităților care au sub 3.000 de locuitori este semnificativ, iar aceste comunități se tem că vor pierde autonomia în fața deciziilor centrale. Totodată, Executivul moldovean încurajează localitățile să se unească voluntar, tripland suma pentru investiții în infrastructură oferită celor care decid să facă acest pas. Această sumă va ajunge la 3.000 de lei moldovenești, echivalentul a aproximativ 758 de lei românești per locuitor.
Reforma propusă va transforma raionul Taraclia în municipiu, având în vedere că aproape 66% dintre locuitorii săi sunt bulgari. Această decizie a stârnit controverse, având în vedere că mulți locuitori se tem că această schimbare va amplifica tensiunile etnice din zonă. În plus, autoritățile locale din raion sunt preocupate de lipsa de informații clare cu privire la raioanele care vor rămâne în urma reformei.
Unii analiști sugerează că o astfel de reformă ar putea fi benefică pentru dezvoltarea regională, dar depinde de modul în care va fi implementată. "Dacă reforma va fi făcută cu consultarea adecvată a comunităților locale, atunci ar putea aduce rezultate pozitive", a afirmat expertul în politici publice, Ion Dron, de la Institutul de Politici Publice. Totuși, el atrage atenția asupra riscurilor de centralizare și a posibilelor conflicte între diferitele administrații locale.
Privind reformele administrative din alte state ale Uniunii Europene, se remarcă că multe țări care au implementat astfel de modificări au avut parte de fricțiuni inițiale. De exemplu, în Finlanda, reforma din anii '90 a dus la o reducere semnificativă a numărului de municipalități, dar a fost însoțită de un proces amplu de consultare publică și de adaptare a legilor locale, ceea ce a facilitat tranziția.
În concluzie, reforma administrativă propusă de Guvernul de la Chișinău ridică întrebări importante cu privire la viitorul administrației publice în Republica Moldova. Cu toate că autoritățile susțin că scopul este de a îmbunătăți serviciile oferite cetățenilor, este esențial ca procesul să fie transparent și să implice comunitățile locale în deciziile ce le afectează.
Rămâne de văzut cum vor reacționa localitățile la acest apel și ce măsuri vor fi luate în perioada următoare pentru a asigura o implementare eficientă a reformei.