Critici la adresa lui Nicușor Dan
Reacția unui reprezintă subiectul principal al acestui articol. Procurorul Bogdan-Silviu Staicu, vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a declarat că rolul instituției ar trebui să fie unul determinant în numirea procurorilor-șefi, însă, în practică, acest lucru nu s-a întâmplat. Staicu se referă la numirile anunțate miercuri seara de președintele Nicușor Dan, în contextul în care unele candidaturi au primit aviz negativ din partea CSM, iar în alte cazuri secția de procurori nu a putut emite un aviz. "Speranța pe care am avut-o tot timpul la nivelul secției a fost ca rolul nostru să fie determinant în această procedură. Pentru că astfel s-a susținut și la nivel european, inclusiv recomandările Comisiei de la Veneția erau în sensul ăsta, ca rolul secției de procurori în numirea procurorului de rang înalt să fie unul determinant, și nu unul formal", a spus vicepreședintele CSM. "Dar, după cum observăm în continuare și am observat și la procedurile anterioare, din 2023, avizele noastre negative nu sunt evaluate la nivel corespunzător, din punctul nostru de vedere. De cele mai multe ori sunt nesocotite în procedură, un motiv pentru care nu aș putea spune că rolul nostru e determinant. Rămâne un rol în principiu formal", a adăugat procurorul, într-un interviu pentru Hotnews.
Președintele Nicușor Dan a numit miercuri seară noi procurori-șefi: Cristina Chiriac în funcția de procuror general al României, Marinela Mincă în funcția de adjunct al șefului DNA, Alex Florența în funcția de adjunct al Parchetului General și Marius Voineag în funcția de adjunct al DIICOT. Cristina Chiriac și Marinela Mincă au primit aviz negativ din partea CSM, iar în cazul lui Alex Florența și Marius Voineag, secția de procurori nu a putut da un aviz, înregistrându-se egalitate la vot.
Întrebat dacă, din postura de reprezentant al procurorilor, simte că prin aceste numiri a fost ascultată vocea magistraților din România, Bogdan-Silviu Staicu a răspuns: "Nu știu dacă așa s-ar pune problema. Până la urmă vorbim de niște atribuții prevăzute de lege, respectiv un aviz pe care îl dă secția de procurori în această materie. Cumva, dacă vreți, indirect, în condițiile în care membrii secției de procurori sunt aleși de către procurorii din toată țara și noi exprimăm în principiu voința lor, am putea să concluzionăm și faptul că prin nesocotirea unor avize pe care le-am exprimat, într-adevăr, în mod indirect, voința procurorilor reprezentați de noi în CSM, într-adevăr, nu a fost ascultată pe deplin. Sau nu a fost ascultată în mod corespunzător", consideră vicepreședintele CSM.
Întrebat dacă președintele Nicușor Dan a procedat greșit, Staicu a spus: "Dacă vreți să comparați avizele cu numirile, oricine poate să tragă concluziile din această perspectivă. Altfel, nu cred că e cazul să extindem avizul exprimat de secție prin alte comentarii". Numirile făcute de șeful statului au generat reacții în spațiul public, inclusiv din partea USR, partid care l-a susținut pe Nicușor Dan în campania pentru Cotroceni. Vicepreședintele CSM a comentat pe marginea acestor reacții: "Nu pot să comentez neapărat reacțiile de la această procedură. În general, reacțiile oamenilor din sistem sunt binevenite, pentru că așa ajungem la progres, așa calibrăm anumite lucruri și cred că e un lucru îmbucurător că magistrații își exprimă punctul de vedere pe parcursul acestor proceduri. Eu pot să vorbesc ca reprezentant al secției de procuror în cheia avizelor pe care noi le-am exprimat în această procedură. Mai mult decât atât evaluări punctuale cu privire la reacții nu cred că e cazul să fac eu, noi expunându-ne părerea prin avizele pe care le-am dat în urma evaluării candidaților, în urma interviurilor pe care le-am făcut", a explicat Staicu.
Așadar, deciziile recente ale președintelui Nicușor Dan în privința numirilor la vârful Justiției ridică semne de întrebare cu privire la respectarea avizelor emise de CSM și la implicarea reală a procurorilor în acest proces.
Este esențial ca viitorul sistemului judiciar să fie construit pe transparență și colaborare între instituții, pentru a asigura încrederea publicului în actul de justiție.