Sondaj Politico Pulse 2026
Un sondaj recent realizat de Politico Pulse relevă o schimbare semnificativă în percepția europenilor asupra Statelor Unite, care sunt considerate mai degrabă o amenințare decât un aliat. Conform datelor colectate între 13-21 martie 2026 în șase țări europene - Polonia, Spania, Belgia, Franța, Germania și Italia - 36% dintre respondenți văd SUA ca pe o amenințare, în comparație cu 29% care consideră China similară. "Percepțiile publicului sunt influențate de acțiunile recente ale administrației Trump, care au afectat încrederea în angajamentele internaționale ale Americii", a declarat expertul în politici internaționale, Dr. Andrei Popescu, de la Institutul pentru Studii Politice din București.
De la preluarea mandatului în ianuarie 2025, Donald Trump a pus la îndoială angajamentele Statelor Unite față de NATO, a amenințat cu acțiuni teritoriale și comerciale împotriva unor aliați și a lansat un conflict cu Iranul, la care multe țări europene nu au dorit să participe. Potrivit sondajului, doar 12% dintre respondenți consideră SUA un aliat apropiat, subliniind o erodare semnificativă a încrederii în parteneriatul transatlantic.
În raport cu percepțiile naționale, Spania a fost cea mai critică, 51% dintre respondenți considerând că SUA reprezintă o amenințare. În Italia, procentul este de 46%, iar în Belgia și Franța de 42%, respectiv 37%. În contrast, Polonia, care se bazează pe sprijinul american pentru securitate, a raportat doar 13% dintre respondenți care văd SUA ca pe un risc. Aceasta ilustrează dependența Poloniei de alianțele NATO, având în vedere vecinătatea sa cu Rusia.
Rusia este percepută ca o amenințare clară, 70% dintre respondenți identificând-o ca pe principalul inamic, ceea ce evidențiază o unitate în percepția amenințărilor externe. Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 6.698 de europeni, ceea ce conferă o relevanță statistică semnificativă rezultatelor.
Interesant este că, în ciuda percepțiilor negative asupra SUA, există un sprijin considerabil pentru întărirea capacităților de apărare europene. Aproape 86% dintre respondenți susțin că Europa ar trebui să își dezvolte propriile capacități militare, iar 69% sunt în favoarea creării unei forțe militare europene comune. Acest sprijin este, de asemenea, reflectat în dorința de a trimite trupe pentru apărarea aliaților NATO, 76% exprimându-și acordul pentru astfel de măsuri.
Cu toate acestea, sprijinul pentru implicarea personală în conflicte este mult mai redus. Doar 19% dintre respondenți au declarat că ar fi dispuși să se alăture luptei în cazul unui atac asupra propriei țări. Aproape jumătate (47%) ar prefera să contribuie în roluri non-combatante. Această discrepanță între suportul politic și disponibilitatea individuală de a lupta sugerează o provocare semnificativă pentru guvernele europene care caută să își întărească capacitățile militare.
Opiniile sunt, de asemenea, împărțite în ceea ce privește cheltuielile pentru apărare. 37% dintre respondenți consideră că țara lor cheltuiește „aproximativ suma potrivită”, în timp ce 37% cred că este insuficientă, iar 22% consideră că se cheltuie deja prea mult. Aceste diferențe sunt reflectate în diversele politici de apărare ale țărilor europene, Polonia având cele mai mari cheltuieli pentru apărare, cu 4,8% din PIB alocat în acest an.
În ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina, 34% dintre respondenți consideră că Europa nu oferă suficient sprijin, cu 31% care cred că nivelul actual este adecvat, iar 30% spun că sprijinul este prea mare. În Germania, unde 45% dintre respondenți consideră că sprijinul este insuficient, contrastul cu Italia, care alocă cele mai mici resurse pentru Ucraina, este semnificativ.
Aceste rezultate sugerează o relație transatlantică tot mai fragilă, în care percepțiile publice din Europa se complică, îngreunând eforturile de a stabili o politică de securitate unificată și eficientă. Sondajul indică, de asemenea, o tendință către o autonomie strategică mai mare, dar sprijinul pentru măsuri concrete, precum creșterea bugetelor de apărare sau implicarea directă, continuă să fie limitat.
În concluzie, schimbările de percepție în rândul europenilor vis-a-vis de Statele Unite pot influența semnificativ politica de securitate a Uniunii Europene.
Pe măsură ce încrederea în parteneriatele tradiționale se erodează, guvernele europene vor trebui să găsească echilibrul între dorința de autonomie și necesitatea de a răspunde provocărilor externe.