Estimare Banca Mondială
Banca Mondială a revizuit semnificativ în jos estimarea privind creșterea economiei României în acest an. Dacă în ianuarie anticipa un avans de 1,3%, noul raport indică doar 0,5%. Corecția nu se oprește aici. Pentru 2027, instituția vede o creștere de 1,4%, sub nivelul de 1,9% prognozat anterior. Potrivit raportului, încetinirea vine în principal din măsurile de ajustare fiscală adoptate de Guvern. Politicile mai stricte, inclusiv înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public, dar și dobânzile ridicate, au redus puternic consumul. „Pe fondul eforturilor de ajustare fiscală ale Guvernului, ritmul creşterii economice a încetinit brusc în România. Politica fiscală mai strictă, inclusiv îngheţarea salariilor şi pensiilor din sectorul public, şi politica monetară restrictivă au afectat puternic consumul privat. Acesta a crescut cu 0,6% anul trecut, în scădere bruscă de la aproape 6% în 2024, reducând creşterea generală la 0,7%, cea mai lentă expansiune a ţării de la pandemia de COVID-19”, se arată în raportul Băncii Mondiale.
Există și un punct pozitiv: reducerea deficitului bugetar. România a coborât la 8% din PIB, de la 9,3% anterior, în ciuda unei economii mai lente. Estimările arată că deficitul ar putea scădea sub 6% până în 2027, dacă direcția actuală este menținută. Situația nu este izolată. În Europa și Asia Centrală, creșterea economică este afectată de tensiuni geopolitice, costuri ridicate la energie și fragmentarea comerțului. Regiunea ar urma să încetinească la 2,1% în 2026. Rusia este prognozată la 0,8%, iar restul țărilor din regiune la aproximativ 2,9%.
„Rezilienţa regiunii continuă să fie pusă la încercare, mai ales în cazul ţărilor dependente de importurile de gaze naturale, petrol şi îngrăşăminte. În multe ţări vor fi necesare eforturi pentru a gestiona impactul crizei, cu accent pe măsuri bine ţintite pentru protejarea celor mai vulnerabili. Continuarea reformelor de politici publice pentru dezvoltarea firmelor şi crearea de locuri de muncă va contribui, de asemenea, la atenuarea impactului crizei şi la consolidarea rezilienţei şi dinamismului economic”, a declarat Antonella Bassani, vicepreşedinte al Băncii Mondiale pentru regiunea Europa şi Asia Centrală, citată într-un comunicat al băncii.
Raportul atrage atenția și asupra direcției politicilor industriale. În prezent, majoritatea intervențiilor sunt concentrate în agricultură și industria alimentară, în timp ce sectoarele de tehnologie avansată sunt slab susținute. „Pentru a obţine o creştere mai puternică a productivităţii şi a ocupării forţei de muncă, ţările din ECA ar putea prioritiza reforme ambiţioase care să modernizeze mediul de afaceri, să stimuleze antreprenoriatul şi să îmbunătăţească calitatea educaţiei. Intervenţiile publice adaptate – precum parcurile industriale sau zonele economice speciale – reprezintă cel mai important tip de politici industriale care pot contribui la corectarea unor disfuncţionalităţi de piaţă bine identificate.
Însă politicile industriale trebuie utilizate cu moderaţie şi doar temporar”, a spus Ivailo Izvorski, economist-şef al Grupului Băncii Mondiale pentru regiunea Europa şi Asia Centrală.