Investiții în apă și PNRR
Dragoș pîslaru: reprezintă subiectul principal al acestui articol. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a subliniat că dezvoltarea infrastructurii de apă necesită investiții constante, însă scenariile analizate ar fi fost gândite pentru a limita impactul asupra cetățenilor. Tema vine într-un context mai larg de scumpiri și presiuni financiare, generate de creșterea TVA, costurile mai mari ale energiei și carburanților, dar și de problemele bugetare ale statului, care afectează micii antreprenori. Oficiali din minister explică că investițiile în apă sunt esențiale pentru sănătatea publică și pentru dezvoltarea durabilă, iar costurile nu vor fi transferate direct pe facturile populației.
„Avem nevoie de investiții în sectorul de apă și avem nevoie de o sursă de finanțare permanentă pentru aceste investiții. În acest moment, în scenariul despre care vă spuneam, cel cu impactul cel mai redus, impactul asupra populației este marginal. Asta vreau să subliniez. Dar, repet, cifrele aș vrea să le luați din surse oficiale, de la Ministerul Mediului. Însă, repet, pentru populație impactul este marginal”, a declarat Dragoș Pîslaru.
Ministrul a continuat prin a menționa că Executivul lucrează la un nou mecanism economic pentru sectorul apei, în cadrul reformelor din PNRR, care va permite acoperirea costurilor reale de operare și investiții. Întrebat dacă acest lucru va duce la scumpirea apei pentru populație și companii, Pîslaru a declarat că impactul va fi „marginal” și că Guvernul optează pentru varianta cu „cel mai mic impact”.
Subiectul a fost ridicat în contextul Jalonului 4 din PNRR, care prevede modificarea cadrului legal pentru gestionarea resurselor de apă, astfel încât Administrația „Apele Române” să își poată acoperi costurile reale de operare și investiții. Conform ministrului, Comisia Europeană a atras atenția că actualul sistem de tarifare nu este unul unitar și nu asigură resurse suficiente pentru investiții.
„Există o politică de tarifare industrială care diferă în funcție de domeniu, iar tarifarea nu asigură resursele de investiții pentru aceste lucruri pe care le avem de făcut”, a explicat acesta. Pîslaru a subliniat că România are nevoie de investiții constante în acest sector, inclusiv pentru prevenirea efectelor schimbărilor climatice.
„Avem nevoie de investiții în sectorul de apă și de o sursă de finanțare permanentă pentru aceste investiții”, a adăugat el. Ministrul a precizat că există mai multe scenarii analizate, inclusiv unele realizate de Banca Mondială, însă autoritățile vor merge pe varianta cu cel mai mic impact.
„Nu vă pot spune acum care va fi modelul pe care îl urmăm, dar ceea ce s-a discutat este să alegem scenariul care are cel mai mic impact asupra populației și asupra dezvoltării industriale. (...) În scenariul cu impactul cel mai redus, impactul pe populație este marginal”, a afirmat ministrul.
Când a venit vorba de cifre, acesta a evitat să ofere estimări privind eventualele creșteri de tarife, precizând că detaliile vor fi prezentate de Ministerul Mediului. Totuși, obiectivul Guvernului este asigurarea unei finanțări stabile pentru investiții, astfel încât infrastructura de apă să nu mai depindă exclusiv de fonduri europene sau de intervenții punctuale de la buget.
În concluzie, este evident că Guvernul român își propune să găsească soluții eficiente pentru investițiile în sectorul apei, încercând să minimizeze impactul asupra populației, în contextul actual de creșteri de prețuri și presiuni economice.
Monitorizarea acestui proces va fi esențială pentru a asigura transparența și responsabilitatea în gestionarea resurselor de apă.