Submarine ruseşti sub observaţie
Armata britanică, reprezintă subiectul principal al acestui articol. Forţele armate britanice au localizat şi urmărit trei submarine ruseşti timp de o lună în timp ce submersibilele spionau cabluri în Atlanticul de Nord, a anunţat joi, 9 aprilie 2026, ministrul Apărării britanic, John Healey. "Am desfăşurat forţele noastre armate pentru a monitoriza şi descuraja orice activitate rău intenţionată a acestor submarine", a declarat Healey într-o conferinţă de presă, adăugând că şi alte ţări aliate, între care Norvegia, au participat la operaţiune, informează AFP şi Reuters, preluate de Agerpres.
"Preşedintelui Putin, îi spun: 'Vă vedem. Vedem activitatea voastră peste cablurile şi conductele noastre şi ar trebui să ştiţi că orice încercare de a le deteriora nu va fi tolerată şi va avea consecinţe grave'. Forţele noastre armate le-au lăsat să înţeleagă fără urmă de tăgadă că erau monitorizate, că mişcările lor nu erau secrete, aşa cum plănuise preşedintele Putin, şi că tentativa lor de operaţiune secretă a fost expusă", a continuat oficialul britanic, adresându-se direct preşedintelui rus Vladimir Putin.
El a adăugat că submarinele au părăsit acum apele britanice şi s-au îndreptat spre nord, menţionând că nu există semne de deteriorare a infrastructurii subacvatice. Healey a menţionat că operaţiunea rusească a implicat un submarin de atac rusesc din clasa Akula şi două submarine specializate din cadrul Direcţiei Principale pentru Cercetarea Largului Mării (GUGI) din Moscova.
Această situaţie a fost observată în contextul tensiunilor crescute dintre Rusia şi statele occidentale, în special în urma invaziei Ucrainei din 2022, care a dus la sancţiuni severe împotriva Moscovei. Potrivit unui raport al NATO din 2023, activităţile navale ruseşti în Atlanticul de Nord au crescut cu 40% faţă de anii anteriori, ceea ce a generat îngrijorări în rândul aliaţilor.
Experţii militari, cum ar fi colonelul (r) Radu Tudor, de la Universitatea Naţională de Apărare, consideră că aceste acţiuni subliniază o strategie rusească de a testa reacţiile Occidentului. "Rusia continuă să îşi afirme pretenţiile în zonele maritime, iar monitorizarea acestor activităţi este esenţială pentru securitatea regională", afirmă Tudor.
În plus, analizele arată că aceste submarine ruseşti au încercat să colecteze informaţii despre infrastructura subacvatică, care este crucială pentru comunicaţiile şi transportul de energie în Europa. În acest context, Ministerul Apărării din Marea Britanie a intensificat patrularea acestor ape, iar parteneriatele cu statele aliate au fost consolidate.
De asemenea, Uniunea Europeană a adoptat în 2024 o nouă strategie de apărare, vizând întărirea securităţii maritime în faţa ameninţărilor ruseşti. Aceasta include măsuri de cooperare între statele membre, precum şi un buget mai mare pentru cercetare şi dezvoltare în domeniul tehnologiilor navale.
Critici au fost exprimate de analişti care susţin că reacţiile internaţionale ar putea escalada tensiunile în loc să le reducă. "Este esenţial să avem o abordare echilibrată în răspunsurile noastre, pentru a nu provoca o spirale de escaladare", a afirmat expertul în relaţii internaţionale, Andreea Mărginean, de la Institutul de Studii Politice.
În concluzie, activităţile submarinelor ruseşti în Atlanticul de Nord subliniază o provocare constantă pentru securitatea maritimă a Europei. Marea Britanie, împreună cu aliaţii săi, va continua să monitorizeze situaţia, asigurându-se că infrastructura vitală rămâne protejată.
Rămâne de văzut cum vor evolua aceste relaţii în contextul geopolitic actual.