Alimentația și riscul de Alzheimer în România

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Un studiu recent a arătat că o dietă bogată în plante de calitate poate reduce riscul de Alzheimer, chiar și atunci când schimbarea alimentației începe după 50 de ani. Participanții care au eliminat alimentele nesănătoase din dietă au avut un risc cu 11% mai mic de a dezvolta boala, evidențiind importanța alegerii corecte a alimentelor.

EN

Brief

A recent study found that a diet rich in quality plant-based foods can reduce the risk of Alzheimer's, even when dietary changes start after age 50. Participants who eliminated unhealthy foods had an 11% lower risk of developing the disease, highlighting the importance of making healthy food choices.

Alimentația și riscul de Alzheimer în România
Sursa foto: mediafax.ro

Studiu pe 93.000 de persoane

Un studiu recent realizat pe aproape 93.000 de persoane a relevat legătura dintre alimentație și riscul de a dezvolta boala Alzheimer, concluzionând că o dietă bogată în plante de calitate, cum ar fi cerealele integrale, legumele și fructele proaspete, poate reduce semnificativ acest risc. Conform cercetătorilor de la Universitatea din Hawaii, care au realizat acest studiu pe o perioadă de zece ani, persoanele care au eliminat alimentele nesănătoase din dietă au avut un risc cu 11% mai mic de a dezvolta Alzheimer. „Nu este niciodată prea târziu să începeți să mâncați sănătos pentru a reduce riscul de Alzheimer”, a declarat Unhee Lim, autorul principal al studiului.

Pe parcursul studiului, participanții au fost monitorizați timp de zece ani, iar vârsta medie a acestora a fost de 59 de ani. Rezultatele au arătat că cei care au consumat o cantitate mai mare de alimente vegetale de slabă calitate au avut o probabilitate cu 25% mai mare de a dezvolta demență. Aceste constatări subliniază importanța alegerii alimentelor corecte în prevenirea bolilor neurodegenerative.

Cercetătorii au avertizat, de asemenea, asupra unei confuzii frecvente legate de dietele pe bază de plante. O dietă vegetală nu înseamnă automat o dietă sănătoasă. De exemplu, cerealele rafinate, sucurile de fructe, cartofii prăjiți și alimentele cu zahăr adăugat pot fi considerate „vegetale”, dar au un impact negativ asupra sănătății creierului. Sucurile de fructe, de exemplu, pot „inunda” sângele cu fructoză, iar consumul excesiv de cartofi prăjiți, bogate în amidon, poate provoca vârfuri de glicemie.

Categoria de alimente recomandată de cercetători include cereale integrale, fructe întregi, legume, uleiuri vegetale, nuci, leguminoase, ceai și cafea. Studiile au arătat că persoanele care consumă frecvent aceste alimente au un risc cu 7% mai mic de a dezvolta demență comparativ cu cei care consumă cel mai puțin din aceste categorii. În contrast, cei care au o dietă predominantă în alimente vegetale nesănătoase au un risc cu 6% mai mare de a dezvolta demență.

Beneficiile unei diete sănătoase pe bază de plante se extind dincolo de sănătatea creierului. Cercetările anterioare sugerează că o astfel de dietă reduce riscul de diabet de tip 2 cu 24%. De asemenea, limitarea consumului de carne roșie și creșterea aportului de cereale integrale și leguminoase contribuie la scăderea riscului de boli cardiovasculare.

Un raport din 2023 al Comisiei EAT-Lancet, realizat de oameni de știință din 16 țări, a constatat că o dietă compusă preponderent din plante poate reduce riscul de deces prematur cu aproape o treime, subliniind totodată impactul pozitiv asupra mediului, reducând dramatic emisiile de gaze cu efect de seră. Dr. Walter Willett, profesor de epidemiologie la Harvard, a afirmat: „Pentru fiecare cauză majoră de deces analizată, riscul era mai mic la persoanele care respectau dieta pentru sănătatea planetei”.

Aceste rezultate subliniază importanța adoptării unui stil de viață sănătos, printr-o alimentație corectă, nu doar pentru prevenirea bolilor neurodegenerative, ci și pentru menținerea unei stări generale de sănătate. Expertiza în domeniul nutriției ar putea fi esențială în educarea populației cu privire la alegerile alimentare corecte.

Este crucial ca instituțiile de sănătate publică din România să promoveze campanii de conștientizare privind alimentația sănătoasă și impactul acesteia asupra sănătății pe termen lung.