Reacția lui Netanyahu la armistițiul din Iran

Într-un comunicat transmis pe 8 aprilie 2026, biroul lui Benjamin Netanyahu a anunțat că Israelul salută decizia președintelui american de a suspenda atacurile împotriva Iranului timp de două săptămâni, sub condiția ca Iranul să deschidă imediat strâmtorile și să oprească atacurile asupra SUA, Israelului și țărilor din regiune. "Israelul susține eforturile Statelor Unite de a elimina amenințările nucleare, balistice și teroriste reprezentate de Iran pentru întreaga regiune și lume", a declarat Netanyahu, conform CNN.

Comunicatul a subliniat, totuși, că armistițiul de două săptămâni nu include Libanul, contrar afirmațiilor premierului pakistanez Shehbaz Sharif, care susținuse că înțelegerea se aplică și acestui teritoriu. Sharif a declarat: "Am plăcerea să anunț că Republica Islamică Iran și Statele Unite ale Americii, împreună cu aliații lor, au convenit asupra unui armistițiu imediat peste tot, inclusiv în Liban și în alte zone, cu efect imediat".

Într-o discuție telefonică cu AFP, Donald Trump a fost întrebat despre implicarea Chinei în convingerea Iranului de a accepta armistițiul. Președintele a răspuns afirmativ, indicând că Beijingul a avut un rol activ în mediere. Liu Pengyu, purtător de cuvânt al Ambasadei Chinei la Washington, a declarat că "China salută toate eforturile care conduc la pace" și a exprimat speranța că părțile implicate vor profita de această oportunitate pentru a depăși diferențele prin dialog.

Beijingul a jucat un rol semnificativ în apropierea dintre Iran și Arabia Saudită în 2023, consolidându-și astfel poziția de mediator pe scena internațională. Consiliul Suprem al Iranului a confirmat acceptarea armistițiului temporar, iar negocierile urmează să continue vineri, 10 aprilie 2026, la Islamabad. Printre subiectele principale se numără controlul Iranului asupra strâmtorii Ormuz și retragerea forțelor militare americane din regiune.

Trump a afirmat că problema stocurilor de uraniu îmbogățit ale Iranului va fi "rezolvată perfect" în cadrul acordului, subliniind că nu ar fi acceptat înțelegerea fără garanții clare. De asemenea, a menționat că este posibil să monitorizeze aceste stocuri prin satelit, afirmând că "nu-i pasă" de existența lor atâta timp cât sunt controlate corespunzător.

Iranul și Omanul intenționează să impună taxe pentru navele care traversează Strâmtoarea Ormuz în timpul armistițiului. Veniturile generate vor fi utilizate pentru reconstrucție, conform surselor. Strâmtoarea Ormuz, o rută maritimă esențială pentru transportul petrolului, a fost aproape blocată de la începutul conflictului din 28 februarie. Datele recente arată că doar 5% din traficul maritim dinaintea războiului mai trece prin zonă, iar unele țări, precum Pakistan și India, au negociat cu Iranul pentru a permite trecerea unor nave sub pavilion propriu.

Iranul percepe taxe de până la 2 milioane de dolari pentru fiecare navă care traversează strâmtoarea, deși nu este clar dacă vreo companie a plătit această sumă. În contextul armistițiului, piețele globale au reacționat, iar prețul petrolului a scăzut cu 15,9%, ajungând la 92,30 dolari pe baril. Țițeiul american a înregistrat o scădere similară, ajungând la 93,80 dolari pe baril.

Cu toate acestea, prețurile rămân mai mari decât cele de dinaintea conflictului, când țițeiul se tranzacționa la aproximativ 70 de dolari pe baril.