Condiții stricte impuse
Portugalia a autorizat 76 de aterizări ale avioanelor militare americane la baza aeriană Lajes din Insulele Azore și 25 de survolări ale teritoriului său de la începutul războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, conform declarațiilor ministrului de Externe Paulo Rangel în cadrul unei audieri parlamentare pe 7 aprilie 2026. "Este esențial ca aceste operatiuni să nu fie utilizate pentru bombardarea infrastructurilor civile", a subliniat Rangel, evidențiind angajamentul Portugaliei față de protejarea bunurilor civile.
De la începutul conflictului, Portugalia a fost una dintre puținele țări din Uniunea Europeană care a permis operațiuni militare americane, în contextul în care Spania, Franța, Italia, Austria și Elveția au restricționat accesul avioanelor militare americane în spațiul lor aerian. Potrivit Ministerului Apărării din Portugalia, aceste autorizații sunt acordate cu scopul de a sprijini parteneriatul strategic dintre SUA și NATO.
Rangel a menționat că, deși au existat cazuri în care permisiunea de aterizare a fost refuzată, generalizarea acestei politici de transparență arată deschiderea guvernului portughez. El a afirmat: "Guvernul portughez a ținut întotdeauna să gestioneze această situație în mod transparent. Noi spunem când autorizăm și când există tranzituri de avioane americane, alte guverne (europene) procedează cum consideră de cuviință".
Baza aeriană Lajes joacă un rol strategic pentru SUA, găzduind a 65-a escadrilă de bază aeriană a US Air Force, care asigură sprijin logistic și operațional pentru misiunile NATO și americane. Aceasta a devenit un punct de sprijin important în contextul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu.
De asemenea, în contextul războiului din Iran, România a fost solicitată de SUA să permită accesul avioanelor-cisternă și sistemelor de comunicații pe teritoriul său. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că această solicitare este singura adresată de SUA României în acest context și că România trebuie să își respecte angajamentele față de NATO și Uniunea Europeană.
Miruță a subliniat că, în timp ce alte țări au primit mesaje critice din partea SUA, România a fost apreciată pentru asumarea responsabilităților. "Aceste mulțumiri pentru România reprezintă un element esențial al parteneriatului nostru", a afirmat el, făcând referire la o scrisoare primită de la Washington.
În plus, Miruță a asigurat că orice viitoare solicitare din partea SUA va fi supusă dezbaterilor și evaluărilor necesare, fiind esențial ca deciziile să fie luate în conformitate cu interesul național. El a respins informațiile despre posibila venire a soldaților iranieni în România, considerându-le parte dintr-o campanie de dezinformare în contextul războiului hibrid.
Aceste evenimente subliniază nu doar situația geopolitică din regiune, ci și modul în care țările europene își gestionează relațiile cu Statele Unite în fața unor provocări internaționale. Este clar că Portugalia și România își reafirmă angajamentele față de parteneriatele internaționale, dar cu condiții stricte pentru a proteja bunurile civile și a menține transparența în operațiunile militare.
În concluzie, atât Portugalia cât și România continuă să susțină parteneriatele lor cu SUA, dar cu o atenție sporită asupra impactului asupra populației civile și asupra transparenței în comunicarea deciziilor.
Această abordare ar putea influența modul în care alte țări europene își vor gestiona relațiile cu SUA în contextul tensiunilor globale.