Controverse și audieri în curs
Elena Lasconi, fosta candidată USR la alegerile prezidențiale din 2025, a fost chemată vineri, 3 aprilie 2026, la DIICOT pentru audieri în dosarul fotografiilor trucate cu Nicușor Dan, Victor Ponta și Florian Coldea. Imaginile, publicate pe Facebook cu doar trei zile înainte de primul tur al scrutinului, au provocat controverse semnificative și au ajuns sub lupa procurorilor. „Sunt determinată să spun tot ce știu pentru a ajuta la clarificarea situației”, a declarat Lasconi în fața jurnaliștilor.
Potrivit declarației obținute de Gândul, totul a început cu un apel de la un „fan”, urmat de un email cu fotografiile „compromițătoare”. Lasconi a mărturisit că nu i s-a părut ciudat, având în vedere că în partid și în spațiul public circula ideea că Nicușor Dan ar fi „omul lui Coldea”. „Nu mi s-a părut nimic bizar pentru că la vremea aceea şi în spaţiul public se spunea că Nicuşor Dan este creaţia politică a generalului Florian Coldea”, a arătat ea.
Fosta candidată a explicat că, în acea perioadă, nu mai avea sprijin politic și nici echipă completă de campanie, fiind nevoită să gestioneze singură activitatea electorală. „Bărbatul care m-a sunat nu mi-a cerut o adresă de email pe care să îmi trimită fotografiile şi vreau să arăt că aveam aproximativ 5 adrese de email. Nu am discutat cu nimeni despre acest apel telefonic, pentru că nu puteam să am încredere în nimeni”, a adăugat Lasconi.
În declarația sa, Lasconi a afirmat că fotografiile au fost publicate pe contul său de Facebook de către departamentul de comunicare condus de Ioana Răduca. „După discuţiile pe care le-am avut cu Ioana Răduca şi Liviu Popescu, am convenit să facem publice aceste fotografii pentru a clarifica dacă sunt reale sau nu”, a detaliat ea.
După încheierea alegerilor, Lasconi a constatat că aproximativ 10.000 dintre emailurile sale dispăruseră, iar una dintre adrese fusese accesată de pe un dispozitiv localizat în Sectorul 5 al Capitalei. „M-am sfătuit cu soţul meu care este avocat şi m-am hotărât să nu depun nicio plângere. Am făcut o căutare în emailuri după criteriile «Coldea» şi «Nicuşor»”, a continuat ea.
În fața procurorilor, primărița din Câmpulung Muscel a explicat că s-a simțit indusă în eroare, iar situația a avut consecințe politice dramatice, favorizându-l pe Nicușor Dan. „Este posibil ca persoane din anturajul politic al lui Nicuşor Dan să îmi fi transmis aceste fotografii”, a afirmat Lasconi.
Scandalul a izbucnit pe 1 mai 2025, când imaginile au fost distribuite public, sugerând o întâlnire secretă între candidați și fostul șef SRI. Atât Nicușor Dan, cât și Victor Ponta au negat autenticitatea fotografiilor și au depus plângeri penale la DIICOT.
La aproape un an de la izbucnirea scandalului, ancheta DIICOT continuă fără a identifica persoanele care ar fi comandat și finanțat operațiunea. Urmează audieri decisive pentru doi bărbați suspectați că ar fi finanțat realizarea fotografiilor. Potrivit unei ordonanțe a procurorilor, emisă pe 3 aprilie 2026, verificările continuă asupra unor noi suspecți.
Cazul a început în seara de 1 mai 2025, când pe contul de Facebook al Elenei Lasconi au fost publicate cinci fotografii care păreau să sugereze o întâlnire între Nicușor Dan, Victor Ponta și Florian Coldea. În urma publicării, au fost depuse plângeri la Parchet.
Un moment-cheie în anchetă a fost identificarea locației în care ar fi fost realizate imaginile, o vilă din comuna Tunari, județul Ilfov. Proprietara a declarat că chiriașii din perioada respectivă au acoperit camerele de supraveghere.
Audiați de procurori, Mihai Cojocaru și Adrian Dobre au susținut că intenția lor era realizarea unui pamflet politic intitulat „Românii au talent…să mintă”. Aceștia au explicat că fotografiile realizate în vila din Tunari ar fi fost doar o parte dintr-un proiect mai amplu.
Procurorii au stabilit că fotografiile originale au fost ulterior modificate, iar chipurile reale ale celor trei persoane vizate au fost suprapuse peste imaginile actorilor. Ancheta a scos la iveală și sursele de finanțare ale operațiunii, suma totală fiind estimată la 170.000 de lei.
În acest context, instanța a autorizat percheziția informatică a telefoanelor celor doi finanțatori, care urmează să fie audiați de procurori.
Ancheta este în desfășurare, iar o miză importantă rămâne identificarea persoanelor care ar fi comandat operațiunea și a eventualelor interese din spatele acesteia.