Cristina Chiriac răspunde acuzațiilor
Audieri șefia reprezintă subiectul principal al acestui articol. Procuroarea Cristina Chiriac, propusă de ministrul Justiției pentru funcția de procuror general al României, a respins marți, în timpul interviului susținut la Ministerul Justiției, acuzațiile că a blocat dosarul fostului episcop de Huși și a ignorat probe care puteau dovedi abuzurile sexuale ale lui Corneliu Onilă, scrie hotnews.
Cristina Chiriac a fost audiată marți, din nou după ce Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ candidatura sa pentru funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Dosarul fostului episcop de Huși, Corneliu Onilă a fost unul din motivele invocate de CSM. În timpul audierilor de la CSM, procuroarea Chiriac a spus că nu are ce să-și reproșeze privind modul cum a acționat.
În motivarea avizului negativ, membrii CSM au arătat că procuroarea Cristina Chiriac nu a oferit explicații suficiente în legătură cu acuzațiile că a ținut la sertar probe care dovedeau abuzurile sexuale ale fostului episcop al Hușilor, Cornel Onilă, în 2017, atunci când a instrumentat dosarul în care acesta era șantajat, și că nu a disjuns cauza parchetului competent să instrumenteze infracțiuni sexuale.
Ancheta care a dus la condamnarea fostului episcop al Hușilor a fost redeschisă în 2019, în urma dezvăluirilor jurnaliștilor de la „Să fie lumină”, iar Onilă a fost condamnat la 8 ani de închisoare. Potrivit unui raport al Ministerului Justiției, în perioada 2017-2019, s-au înregistrat 15% din totalul dosarelor de abuz sexual nefinalizate, ceea ce a generat critici asupra eficienței sistemului judiciar.
În fața comisiei de la Ministerul Justiției, Cristina Chiriac a susținut în legătură cu respectivul dosar că deciziile au fost luate în strictă conformitate cu legea și exclusiv în baza probatorului administrat în cauză. "Toate deciziile adoptate în cauza respectivă au fost luate în strictă conformitate cu legea și exclusiv în baza probatorului administrat în cauza. Fără a intra în detaliile concrete ale cauzei, subliniez că activitatea de urmărire penală presupune o evaluare riguroasă a problemelor existente la un anumit moment procesual, iar diferența dintre percepția publică și realitatea probatorie este o situație care apare frecvent în practică", a precizat Cristina Chiriac.
Procuroarea a invocat caracterul nepublic al anchetei. "Dacă ar fi să revin asupra modului în care am răspuns în cadrul interviului anterior, consider că aș fi putut dezvolta mai clar aceste principii, fără a intra în detaliile concrete ale cauzei. Aceasta nu schimbă în niciun fel corectitudinea și legalitatea deciziilor adoptate. În acest context, consider că se mai impun a fi făcute unele precizări suplimentare, totodată având în vedere caracterul nepublic al anchetei, confirmat și de către instanțele care au judecat cauzele în fond și în apel", a mai spus procuroarea Chiriac.
Cristina Chiriac a negat că înregistrările cu care a intrat în contact în timpul instrumentării dosarului de șantaj ar fi ilustrat abuzuri sexuale cu minori și susține că ele nu au constituit probe în dosarul de condamnare a lui Onilă pentru infracțiuni sexuale, ci doar în acela în care fostul episcop a avut calitate de persoană vătămată în dosarul de șantaj. "Ceea ce este esențial este că respectivele înregistrări care au constituit probe în dosarul privind infracțiunea de șantaj nu reprezentau acte de agresiune sexuală și în niciun caz nu reprezentau acte de agresiune sexuală cu persoane minori. Persoanele implicate fiind majore la momentul efectuării înregistrărilor, aceste aspecte fiind confirmate atât prin hotărârile instanțelor de judecată, cât și de declarațiile persoanelor implicate. Toate înregistrările și suporții care conțineau materialele compromițătoare și care au făcut obiectul infracțiunii de șantaj au fost înaintate către instanța de judecată care a judecat dosarul având ca obiect infracțiunea de șantaj", a mai afirmat Cristina Chiriac.
Procuroarea a susținut cu fermitate în fața comisiei de interviu că și-a îndeplinit atribuțiile în mod profesionist, nefiind influențată de calitatea persoanei anchetate. "Întotdeauna mi-am exercitat atribuțiile cu profesionalism, cu imparțialitate și în limitele legii, indiferent de calitatea persoanei cercetate. Episcopul de la Huși nu-mi este naș, nu m-a cununat, l-am cunoscut doar cu ocazia instrumentării dosarului de șantaj", a declarat Cristina Chiriac.
Cristina Chiriac rămâne propunerea pentru procuror general al României, iar viitorul ei în funcție depinde de avizul final al CSM și de votul Parlamentului.
Aceasta va trebui să convingă atât opinia publică, cât și instituțiile că poate gestiona cu integritate funcția de procuror general, având în vedere controversele în jurul carierei sale.