Sondaj INSCOP Research
Potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research, 75.6% dintre români intenționează să participe la Slujba de Înviere din acest an, conform datelor colectate între 1 și 7 aprilie 2026. "Această tendință arată o legătură puternică a românilor cu tradițiile religioase, în ciuda diversității opiniei publice", a declarat sociologul Dumitru Zăvoianu de la Universitatea din București.
În detaliu, sondajul a relevat că 21.7% dintre respondenți nu intenționează să participe, iar 2.7% nu au oferit un răspuns. Mai mult, 73.4% dintre cei chestionați consideră că Paștele este în principal o sărbătoare religioasă, 12.1% o văd ca pe o sărbătoare de familie, iar 6.9% ca pe o tradiție culturală. Datele sugerează că percepțiile asupra acestei sărbători variază în funcție de demografie.
Persoanele care intenționează să participe la Slujba de Înviere includ, în special, votanții AUR, tinerii între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural și angajații din sectorul public. Aceștia sunt mai predispuși să se alinieze tradițiilor religioase decât votanții USR, persoanele de peste 60 de ani sau cei cu educație superioară, care manifestă o mai mare reticență.
În ceea ce privește participarea la Slujba de Înviere din noaptea de Paști din 2025, 65.9% dintre participanți au declarat că au fost prezenți, în timp ce 34% nu au participat. Aceste procente evidențiază o continuitate a implicării românilor în viața religioasă, cu o pondere a non-răspunsurilor de doar 0.1%.
Referitor la planurile pentru minivacanța de Paște, 76.2% dintre respondenți au declarat că vor petrece sărbătoarea acasă, iar 9.6% vor merge la rude sau prieteni. De asemenea, 2.5% au afirmat că vor pleca în vacanță în țară, în timp ce 1.8% intenționează să călătorească în străinătate. Aceasta sugerează o preferință generală pentru a sărbători Paștele în cadrul familiei, mai ales printre votanții PSD și persoanele de peste 60 de ani.
Sondajul a fost realizat prin metoda CATI (interviuri telefonice) și a inclus un eșantion reprezentativ de 1100 de persoane, având o eroare maximă admisă de ± 3% și un grad de încredere de 95%. Aceste date sunt semnificative nu doar pentru înțelegerea tradițiilor religioase din România, ci și pentru a observa modul în care evoluează percepțiile asupra sărbătorilor în rândul diferitelor categorii socio-demografice.
Astfel, sondajul INSCOP Research ne oferă o imagine clară asupra legăturii românilor cu Paștele, evidențiind nu doar obiceiurile religioase, ci și modul în care acestea sunt influențate de factori precum educația, vârsta și mediul de proveniență.
În perioada următoare, se așteaptă să fie analizate aceste date pentru a înțelege mai bine impactul cultural și social al sărbătorilor în România.