Incidentul a generat controverse
Premierul ungar Viktor Orban a recunoscut luni, 6 aprilie 2026, că nu cunoaște identitatea celor care au amplasat explozibilii descoperiți recent în Serbia, în apropierea frontierei cu Ungaria. Aceasta declarație a fost făcută în contextul în care serviciile de informații sârbe au negat orice indiciu care să sugereze implicarea Ucrainei în acest incident. "Deocamdată nu știm cine a dorit să comită sabotajul împotriva TurkStream, sârbii investighează aceasta în prezent", a afirmat Orban într-o conferință de presă în districtul Kiskundorozsma din Szeged, oraș situat în sudul Ungariei, unde conducta respectivă intră în țară.
Descoperirea a două pachete mari de explozibili în nordul Serbiei, lângă granița cu Ungaria, a fost anunțată de președintele sârbo, Aleksandar Vucic. Incidentul a stârnit reacții uriașe nu doar în Ungaria, unde campania electorală pentru alegerile din 12 aprilie 2026 se află în plină desfășurare, ci și în întreaga regiune. Guvernul ungar a caracterizat inițial incidentul ca un „atac terorist” și a convocat o reuniune extraordinară a Consiliului de Apărare, decizând desfășurarea de soldați pe secțiunea ungurească a conductei de gaze.
Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a declarat că "această tentativă de atentat terorist se înscrie perfect într-o serie de acțiuni prin care ucrainenii încearcă constant să întrerupă aprovizionarea cu gaze și petrol din Rusia către Europa". De asemenea, Viktor Orban a subliniat pe rețelele sociale că "pretențiile Ucrainei reprezintă o amenințare mortală pentru Ungaria".
În contrast, Kremlinul a considerat „foarte probabil” ca ancheta să găsească indicii de implicare a Ucrainei, așa cum a declarat purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov. Cu toate acestea, directorul Agenției de Securitate Militară din Serbia, Duro Jovanic, a negat categoric aceste afirmații, afirmând că „nu este adevărat că ucrainenii au încercat să organizeze acest sabotaj”. Jovanic a adăugat că explozibilii găsiți sunt de fabricație americană, ceea ce nu oferă indicii clare despre autorii incidentului.
Pe de altă parte, oficialii de la Kiev au respins orice implicare în acest incident. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, Gheorghi Tihii, a afirmat că „Ucraina nu are nicio legătură cu aceasta” și a sugerat că incidentul ar putea fi o operațiune sub steag fals orchestrată de Rusia pentru a influența alegerile din Ungaria. Această teorie a fost susținută și de liderul partidului de opoziție ungar Tisza, Peter Magyar, care a exprimat suspiciuni similare.
În concluzie, incidentul de la gazoductul sârbo-ungar ridică întrebări importante cu privire la securitatea energetică în regiune și la posibilele interferențe externe în politica internă a Ungariei. Autoritățile din Serbia continuă ancheta, iar rezultatele acesteia ar putea influența nu doar relațiile dintre Ungaria și Ucraina, ci și percepția publicului în contextul alegerilor iminente.
Este crucial ca toate părțile implicate să colaboreze și să ofere transparență pentru a preveni escaladarea tensiunilor în această regiune sensibilă a Europei.