Cauzele și perspectivele pentru 2026
România își „consolidează” poziția de lider la nivelul UE, la capitolul inflație. Prețurile cresc de patru ori mai mult în țara noastră decât în restul statelor din blocul comunitar - în medie. Scumpirile din România le-au depășit chiar și pe cele din țări aflate în război, non-UE. În luna februarie 2026, inflația în România a ajuns la 9,3%. Ucraina a raportat 7,6%, iar Rusia 5,9%. Despre haosul economic în care a ajuns țara noastră, Ziare.com a discutat cu analistul economic Adrian Negrescu.
Majorarea prețurilor la energie și majorarea taxelor, decizii asumate de Guvernul României, sunt principalele motive ale inflației explozive, potrivit analistului. „Sunt două motive care duc la acest val inflaționist. Unul este creșterea istorică, fără precedent a prețului la energie, cu aproape 80% față de anul trecut. În al doilea rând, efectul creșterii taxelor de la 1 ianuarie, cel care a generat costuri mai mari pentru majoritatea companiilor din România, atât cu business-ul, cât și cu salarizarea angajaților”, a declarat Negrescu.
Sarabanda scumpirilor va continua, este convins analistul economic. „Toate aceste decizii au dus la un val inflaționist, care, din punctul meu de vedere, va fi urmat de un al doilea val de inflație, generat de la 1 aprilie de creșterea prețurilor la gaze și carburanți. Sunt elemente care vor genera scumpiri în lanț, în România, care vor ține inflația în martie, aprilie, mai, poate chiar și iunie, la nivelul de peste 10%, confirmându-ne statutul de campioni europeni la scumpiri”, a precizat Negrescu.
Între timp, economiști, oameni de afaceri și diverse organizații iau în calcul scenariul unei recesiuni mondiale sau europene. Într-un cadru internațional fragil, România ar putea suferi noi șocuri, dincolo de cauzele interne deja menționate. „Totul ține de modul în care se va rezolva acest conflict din Orientul Mijlociu, de decizia SUA, a Israelului, a țărilor implicate, de a debloca această strâmtoare, Ormuz”, a precizat Negrescu.
Încheierea conflictului SUA-Iran nu va produce efecte pozitive majore imediate. „Dacă fluxul de petrol și gaze va fi reluat (n.r. - la parametri optimi), e posibil ca în patru-cinci luni, situația să revină la normal, dar atenție, va dura cel puțin trei luni de zile până când prețurile petrolului, ale gazelor vor reveni la nivelul de dinainte de criză, având în vedere că în momentul de față asistăm la un blocaj uriaș în piață, în transporturile de hidrocarburi la nivel mondial. E posibil ca acest conflict, dacă va continua - iar FMI și alte organisme internaționale anticipează o posibilă criză de proporții, având în vedere efectele creșterii prețului petrolului și mai ales, riscurile creșterii de penurie - există riscul să afecteze întreaga economie. Din petrol se fac și carburanți, și medicamente, mase plastice, îmbrăcăminte, încălțăminte, produse IT și tot ceea ce ține de viața noastră de zi cu zi. Riscurile sunt uriașe, mai ales că sunt însoțite și de creșterea aceasta spectaculoasă a creșterii prețurilor la gaze naturale, care de asemenea, creează mari probleme industriei, în condițiile în care prețurile aproape că s-au dublat față de acum câteva luni”, a mai transmis analistul economic Adrian Negrescu, pentru Ziare.com.
De-a lungul timpului, România a fost comparată cu diverse state aflate în război, din perspectiva datelor negative. De exemplu, în perioada 2007-2018, țara noastră a avut una dintre cele mai rapide creșteri ale emigrației la nivel mondial. Conform rapoartelor internaționale din acea perioadă, România, stat neimplicat în vreun război, ocupa locul 2 în lume la ritmul anual de creștere a numărului de cetățeni care plecau în străinătate.
Pe loc fruntaș era Siria, stat măcinat de războiul civil.