Radu Marinescu a trimis propunerile pentru șefia marilor parchete

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a propus numirea unor procurori în funcții cheie, în ciuda avizelor negative ale CSM. Controversata selecție a stârnit reacții diverse în rândul specialiștilor și al societății civile, iar decizia finală va aparține președintelui Nicușor Dan.

EN

Brief

Romanian Justice Minister Radu Marinescu has proposed candidates for top prosecutorial positions despite negative CSM opinions. The controversial selections have sparked diverse reactions among legal experts and civil society, with the final decision resting with President Nicușor Dan.

Radu Marinescu a trimis propunerile pentru șefia marilor parchete
Sursa foto: libertatea.ro

Controverse și avize CSM

Astăzi, 7 aprilie 2026, au avut loc noi interviuri la Ministerul Justiției, dar doar cu candidații care au primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Este vorba despre Cristina Chiriac, Marinela Mincă și Gill-Julien Grigore-Iacobici. În urma acestor interviuri, ministrul Radu Marinescu a decis să nu facă nicio schimbare față de propunerile inițiale, menținând aceiași procurori în funcții de conducere. "Considerăm că experiența și competența sunt priorități în selecția candidaților", a declarat ministrul Marinescu într-o conferință de presă.

Ministrul Justiției i-a trimis președintelui Nicușor Dan propunerile pentru conducerea Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și Parchetului General. Conform legislației în vigoare, președintele poate refuza, motivat, numirea în aceste funcții, aducând la cunoștința publicului motivele refuzului. Decretul de numire sau refuzul trebuie emis în maximum 60 de zile de la primirea propunerilor.

Pentru cele trei funcții de conducere s-au înscris 18 candidați, iar Bogdan Pîrlog a candidat atât pentru șefia DIICOT, cât și pentru șefia Parchetului General, retrăgându-se ulterior din competiția pentru DIICOT. În prezent, Marius Voineag conduce DNA, Alina Albu este la cârma DIICOT, iar Alex Florența se află la conducerea Parchetului General. Mandatele acestora expiră în această primăvară, ceea ce face ca procesul de selecție să fie deosebit de presant.

Codrin Miron, actual șef al DIICOT Timișoara, este un alt candidat cu o experiență de aproape 30 de ani în sistemul judiciar. Viorel Cerbu, care a lucrat în DNA din 2004, ocupând ultima funcție ca adjunct al șefului DNA, a fost și el menționat ca o opțiune. Ministrul Marinescu a subliniat că Cerbu are o bună cunoaștere a procedurilor interne și o experiență valoroasă.

Cristina Chiriac este procurorul DNA cunoscut pentru investigarea dosarului de dare de mită în care a fost implicat Dumitru Buzatu, fost președinte al Consiliului Județean Vaslui. Aceasta a fost filmată în timpul unui flagrant, fiind un nume controversat în rândul procurorilor din România. "Activitatea sa a fost eficientă, dar există și critici cu privire la modul în care a gestionat anumite cazuri", a afirmat un expert în drept penal, care a dorit să-și păstreze anonimatul.

Controversata selecție de candidați a creat diverse reacții în rândul specialiștilor din domeniul justiției. Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) a exprimat îngrijorări cu privire la transparența procesului, subliniind că avizele negative ale CSM ar trebui să aibă un impact semnificativ asupra deciziilor de numire. În contrast, alți experți consideră că propunerile actuale sunt în conformitate cu standardele internaționale de integritate în justiție.

Pe de altă parte, criticii propunerilor lui Marinescu atrag atenția asupra riscurilor politizării justiției, având în vedere că multe dintre propuneri vin din partea unor procurori implicați în cazuri mediatizate. "Este esențial ca numirile să fie făcute fără influențe politice, iar CSM să aibă un cuvânt de spus", a declarat un fost procuror general.

În concluzie, decizia finală privind numirile va reveni lui Nicușor Dan, iar modul în care aceasta va influența viitorul instituțiilor judiciare din România rămâne de văzut.

Cu un climat de incertitudine și controverse în jurul acestor propuneri, se așteaptă ca societatea civilă și experții să monitorizeze îndeaproape evoluțiile din acest domeniu crucial pentru statul de drept din România.