Tensiuni politice și răspunsuri externe
Președintele Nicușor Dan a vorbit marți, 7 aprilie 2026, la Timișoara, despre tensiunile politice și economice, insistând asupra nevoii de cooperare între partidele pro-occidentale și asupra menținerii direcției strategice a României. Într-o serie de declarații susținute în fața jurnaliștilor, șeful statului a subliniat importanța stabilității guvernamentale, criza combustibililor și implicarea țării în inițiative internaționale de securitate. „Noi avem o conjunctură parlamentară care obligă cele patru partide pro-occidentale și minoritățile naționale să colaboreze pentru ca România să-și ducă la sfârșit obiectivele pe care și le-a asumat. Aceste partide, dincolo de tot zgomotul public, au colaborat foarte bine pentru OCDE, unde suntem la jalonul 24 din 25, au colaborat destul de bine pe PNRR, mai au 5 luni pentru a absorbi banii ăștia, deci cred că, dincolo de declarații politice, joc politic, chiar configurații politice, e important că există responsabilitate pentru obiective mari pe care România și le-a stabilit”, a spus el.
Întrebat despre posibile tensiuni politice și scenarii privind demisii sau ieșiri de la guvernare, acesta a evitat speculațiile și a preferat un mesaj de calm instituțional. „Nu cred că trebuie să facem aici o analiză pe toate scenariile posibile care s-au vehiculat în spațiul public. Ce pot eu să spun este că există responsabilitate și că eu voi media, discuta, astfel încât proiectele importante ale României să meargă mai departe”, a răspuns acesta.
O altă întrebare a vizat criza combustibililor, resimțită tot mai puternic de români. Președintele a făcut o distincție clară între problema aprovizionării și cea a prețurilor, subliniind că, în prezent, România nu se confruntă cu un deficit real de produse petroliere. „În primul rând, sunt două chestiuni cumva distincte. Una este aprovizionarea, cealaltă este prețul. În discuția de ieri de la Cotroceni am discutat de procurare, de posibilitatea ca, la un moment dat, să existe o lipsă de combustibil pe piață. Nu suntem acolo. România este într-o poziție ceva mai bună decât alte țări europene, pentru că are o parte din producție internă, pentru că are o parte din rafinare pe teritoriul ei, deci lanțurile sunt mai scurte”, a spus el.
Totuși, șeful statului a confirmat că autoritățile lucrează deja la scenarii preventive. „Ce s-a discutat ieri la Cotroceni a fost, așa cum s-a relatat în presă, că în momentul acesta nu este o urgență pentru România, însă, așa cum există niște scenarii de criză pentru gaz, niște scenarii de criză pentru energie electrică, începem să lucrăm la un scenariu de criză pentru eventualitatea în care va exista o criză de aprovizionare pe produse din petrol”, a mai spus el.
În ceea ce privește evoluția prețurilor, președintele a indicat existența unor factori externi greu de controlat: „Pe partea de prețuri, aici sunt mulți factori pe care noi nu îi putem controla în momentul de față. De exemplu, a început o oarecare tranzitare a strâmtorilor. O să vedem în zilele următoare cât la sută din lipsa acestui necesar va fi suplinită prin această traversare parțială. În ipoteza în care lucrurile continuă în direcția asta, o să avem o presiune mare pe preț, de 2-3 luni de acum, și o să vedem în ce măsură bugetul poate să compenseze, așa cum a făcut-o zilele trecute. Dar, așa cum am spus, sunt mulți factori și o să vedem”.
Pe plan extern, discuțiile au vizat și situația din zona strâmtorii Ormuz, unde se conturează o coaliție internațională pentru asigurarea securității maritime. Președintele a precizat că România este parte a acestui demers, dar fără intenția de a se implica într-un conflict. „Pentru moment, s-a constituit o coaliție, să-i spunem, care este dedicată acestei probleme. România, în mod firesc, este parte din această coaliție. Pentru moment, a fost o discuție la nivelul ministrului Apărării, o discuție la nivelul miniștrilor de Externe. Continuă discuțiile tehnice”, a mai spus el.
Acesta a insistat asupra caracterului limitat al eventualelor acțiuni: „Ce este important este că acțiunile pe care această coaliție le va face nu le va face decât în situația unei încetări provizorii sau definitive a focului. Deci nu e vorba de a ne angrena în conflictul existent. Deci suntem în etapa în care se fac diferite scenarii tehnice, în care fiecare dintre țări își asumă participarea cu diferite tipuri de echipamente sau de militari, dar nu este vorba, subliniez, de o intrare în conflict, ci doar de chestiuni tehnice”.
În acest context, președintele a invocat și experiența României în domeniul deminării: „Este o discuție în curs. Noi avem o experiență, pentru că suntem în proximitatea războiului din Ucraina, care parțial s-a desfășurat și pe mare. Avem o experiență de deminare. Știți că avem un program comun cu Bulgaria și cu Turcia de deminare și asta poate să fie interesant”.
La final, șeful statului a confirmat primirea unei scrisori din partea președintelui american Donald Trump, în contextul organizării summitului B9. „Scrisoarea a venit acum câteva zile, ca răspuns la invitația mea și a președintelui polonez. După cum știți, România și Polonia sunt inițiatoarele și organizatoarele summit-urilor B9. O scrisoare diplomatică în care ni s-a mulțumit pentru invitație, ni s-a mulțumit pentru colaborarea pe care o avem, inclusiv permiterea accesului tehnicii și soldaților americani la baza de la Kogălniceanu și la baza de la Câmpia Turzii și, în ceea ce privește B9, faptul că această invitație a fost transmisă către secretarul de stat. Da, n-aș vrea să avansez acum, o să vedem!”, a concluzionat el.
Președintele României Nicușor Dan a vorbit marți despre scrisoarea pe care a primit-o de la administrația Trump, cu privire la invitația adresată SUA de a participa la Summit-ul B9 care se va desfășura pe 13 mai, la București. Președintele a declarat că invitația a fost adresată secretarului de stat al Statelor Unite ale Americii. „Scrisoarea a venit acum câteva zile, ca răspuns la invitația mea și a președintelui polonez. După cum știți, România și Polonia sunt inițiatoarele și organizatoarele summit-urilor B9. O scrisoare diplomatică în care ni s-a mulțumit pentru invitație, ni s-a mulțumit pentru colaborarea pe care o avem, inclusiv permiterea accesului tehnicilor și soldaților americani la Baza Kogăliceanu și la Baza de la Câmpia Turzii. Și în ceea ce privește B9, faptul că această invitație a fost transmisă către secretarul de stat. Dar, n-aș vrea să avansez acum, o să vedem”, a declarat președintele.
Ultimul summit B9 a fost la Vilnius în iunie 2025.
Nicușor Dan a spus că, foarte probabil toți șefii de stat respectiv de guvern din formatul B9 plus țările nordice vor fi prezenți la summitul de la București.