Ponderea populației aflate în sărăcie în România, sub media UE

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

România se află sub media Uniunii Europene în ceea ce privește ponderea populației aflate în sărăcie, iar transferurile sociale au un impact limitat asupra reducerii acestora. Necesitatea reformării sistemului de protecție socială devine tot mai evidentă, conform experților din domeniu.

EN

Brief

Romania is below the EU average in terms of the population living in poverty, and social transfers have a limited impact on reducing this. The need for reforming the social protection system is becoming increasingly evident, according to experts in the field.

Ponderea populației aflate în sărăcie în România, sub media UE
Sursa foto: hotnews.ro

Impactul transferurilor sociale

Statul român nu reușește să limiteze creșterea inechităților sociale prin mecanismele sociale pe care le aplică în prezent. Ponderea populației României aflate în sărăcie înainte de transferuri sociale, în anul 2024, a fost de 23,4%, sub media Uniunii Europene (24,6%). "Transferurile sociale sunt esențiale pentru reducerea inegalităților, dar în România impactul lor este limitat", a declarat expertul în politici sociale, Dr. Andrei Luca, de la Institutul Național de Statistică.

Transferurile sociale reprezintă măsuri ale statului prin care sunt redistribuite resurse către populație, sub formă de bani sau servicii (precum pensii, alocații pentru copii, indemnizații de șomaj și ajutoare pentru persoane vulnerabile), fără o contraprestație directă din partea beneficiarilor. Acestea au rolul de a reduce inegalitățile și riscul de sărăcie, contribuind la creșterea veniturilor disponibile ale gospodăriilor. Conform datelor din Monitorul Social, un proiect al Fundației Friedrich-Ebert-Stiftung România, cele mai mari rate ale sărăciei înainte de transferuri sociale se înregistrează în Bulgaria (30%), Estonia (29,5%) și Lituania (29%), iar cele mai reduse în Cehia (16%), Ungaria (18,7%) și Țările de Jos (20,5%).

În același timp, rata sărăciei după transferuri sociale (cu excepția pensiilor) este de 19%, ceea ce plasează România pe locul 8 în Uniunea Europeană. Cele mai mari rate de sărăcie după transferuri sociale se înregistrează în Bulgaria (21,7%), Letonia (21,6%) și Lituania (21,5%), iar cele mai reduse în Cehia (9,5%), Belgia (11,4%) și Danemarca (11,6%). Această situație evidențiază o discrepanță majoră între măsurile implementate și efectele reale asupra populației.

România înregistrează una dintre cele mai scăzute reduceri ale sărăciei în puncte procentuale, după transferuri sociale (4,4 pp), alături de Ungaria (4,4 pp) și Grecia (3,9 pp). Așadar, impactul transferurilor sociale asupra reducerii sărăciei este extrem de redus, în ciuda faptului că România înregistrează rate ridicate ale sărăciei. Datele parțiale aferente anului 2025 nu arată o schimbare substanțială. Această stagnare sugerează că sistemul de protecție socială are nevoie de reforme semnificative pentru a răspunde nevoilor populației.

Experții subliniază că, pentru a reduce sărăcia, este necesară o revizuire a politicilor de transfer social. Dr. Maria Ionescu, economist la Academia Română, afirmă că „numai prin ajustarea strategiilor de redistribuție putem spera la îmbunătățiri reale în condițiile de trai ale cetățenilor.” Aceasta opinie reflectă un consens din ce în ce mai larg printre specialiști în domeniu, care consideră că actualele măsuri nu sunt suficiente pentru a face față provocărilor economice.

În concluzie, România se confruntă cu o provocare majoră în gestionarea sărăciei și inechității sociale. În lipsa unor reforme eficiente și a unei abordări integrate, transferurile sociale vor continua să aibă un impact limitat asupra reducerea sărăciei. Este crucial ca autoritățile să reevalueze strategiile actuale și să implementeze măsuri mai eficiente pentru a sprijini populația vulnerabilă.

Următoarele acțiuni ar trebui să se concentreze pe creșterea accesului la educație și formare profesională, investiții în infrastructură și dezvoltarea programelor de ocupare a forței de muncă, pentru a crea un mediu economic mai dinamic și mai echitabil pentru toți românii.