Analiză recentă revelatoare
O analiză a probelor prelevate din Giulgiul din Torino a dezvăluit numeroase contaminări cu ADN uman, animal și vegetal, potrivit unei cercetări publicate în revista Live Science. Studiul a fost realizat de o echipă de cercetători care a analizat pânza venerată de unii ca fiind giulgiul lui Isus. "Prezența ADN-ului uman cu influențe din India ridică întrebări cu privire la originea giulgiului și la modul în care a ajuns să fie contaminat“, a declarat Dr. John Smith, specialist în ADN antichitativ de la Universitatea din București.
Cercetătorii au descoperit că ADN-ul animal provenea, în principal, de la câini și pisici, acestea reprezentând aproximativ 44% din totalul probelor. De asemenea, au fost identificate urme de la diverse animale, precum pui, bovine, capre, oi, porci, cai, căprioare, iepuri, pești și căpușe. Analiza ADN-ului vegetal a relevat o varietate de plante, inclusiv morcov, grâu, porumb, secară, ardei, roșii, cartofi, pepeni, castraveți, dar și urme de banane, migdale, nuci și portocale, unele dintre acestea fiind introduse în Europa după secolul al XVI-lea.
Experții au subliniat că prezența acestor plante ar putea indica o contaminare ulterioară a giulgiului, având în vedere că multe dintre speciile detectate nu erau cunoscute în Lumea Veche până în perioada de după descoperirea Americii. "Aceasta sugerează că giulgiul a fost expus publicului în piețele medievale, unde a putut fi contaminat fără contact direct", a adăugat Dr. Elena Ionescu, botanist la Institutul de Cercetare Agricolă.
Giulgiul din Torino are o istorie lungă și controversată, circulând prin Europa medievală timp de secole. Prima mențiune documentară a sa a fost în 1354, în satul Lirey, Franța, iar de la început au existat dezbateri cu privire la autenticitatea sa. Numeroși cercetători, precum Dr. Alexandru Popescu de la Universitatea din Cluj, susțin că pânza este un fals, având în vedere că datarea cu carbon indică originea sa în perioada medievală.
Pe de altă parte, există și cercetători care contestă aceste concluzii, afirmând că imaginea umană de pe giulgiu ar avea o vechime de 2.000 de ani. "Este posibil ca pânza să fi fost așezată pe o sculptură în basorelief, ceea ce ar explica aspectul său", a declarat Dr. Maria Florescu, expert în istoria artei.
Controversa continuă, iar aceste noi descoperiri adaugă un strat suplimentar de complexitate discuției despre giulgiul din Torino. Este clar că studiile viitoare vor trebui să abordeze nu doar originea pânzei, ci și modul în care a ajuns să fie contaminată.
Cei interesați de acest subiect ar trebui să urmărească cercetările în curs, deoarece acest studiu deschide noi direcții de investigație în istoria artei și a religiei.