Teama de dezinformare electorală
Pe 20 aprilie 2026, Bulgaria va organiza alegeri pentru a opta oară în ultimii cinci ani, iar autoritățile de la Sofia se tem de posibile interferențe externe. Potrivit unui articol publicat de Corriere della Sera, Bulgaria a solicitat ajutorul Comisiei Europene pentru a identifica și bloca interferențele rusești și chinezești în procesul electoral. "Libertatea de a vota presupune libertatea de a fi pe deplin și corect informat înainte de a lua orice decizie", a declarat un expert în drept constituțional citat de sursa menționată. Acest apel vine după scandalul electoral din România din noiembrie 2024, când un candidat necunoscut a câștigat primul tur al alegerilor, iar rezultatul a fost anulat de Curtea Constituțională din cauza manipulării informațiilor.
Interferențele externe au fost deja documentate de serviciile de informații, care au constatat că Rusia, China și Iranul au avut un rol activ în influențarea alegerilor din România. După anularea rezultatelor, Călin Georgescu, candidatul controversat, a fost pus sub urmărire penală pentru declarații false legate de finanțarea campaniei sale. Conform analizei efectuate de experți, situația din România a fost un semnal de alarmă pentru Bulgaria, care a decis să acționeze preventiv.
Rețeaua internațională de bloguri Verfassungsblog a publicat o observație a lui Miles R. Maftean, care subliniază că instanțele reacționează de obicei la probleme, dar nu le previn. "Adevărata problemă nu se află într-o sală de judecată, ci în parlamente și autoritățile de reglementare", a explicat acesta. Maftean a insistat asupra necesității de a controla platformele digitale și de a educa cetățenii în privința dezinformării, pentru a le oferi instrumentele necesare în fața atacurilor cibernetice.
Bulgaria a solicitat oficial intervenția Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) pentru a analiza campaniile externe de influențare a opiniei publice și a activat sistemul de reacție rapidă al Legii privind serviciile digitale (DSA). Comisia Europeană a confirmat că procesul a început deja. În plus, Ministerul de Externe bulgar a creat o unitate de urgență pentru a coordona răspunsul la interferențele străine, avându-l ca consilier pe Christo Grozev, un jurnalist de investigații cunoscut pentru munca sa la Bellingcat.
Potrivit unui raport recent al Centrului pentru Studiul Democrației, Bulgaria se confruntă cu un mediu digital extrem de expus la dezinformare. 82% dintre utilizatorii de internet din Bulgaria își obțin informațiile de pe Facebook, iar platforma pro-Kremlin Telegram a acumulat peste 180 de milioane de vizualizări în ultimul an. Georgi Angelov, analist la Sensika Technology, a subliniat că dezinformarea s-a mutat în principal în mediul online, iar reglementările actuale se aplică doar mass-mediei tradiționale.
Alegerile din aprilie 2026 vor aduce în prim-plan aceleași figuri politice, printre care Rumen Radev, fost general și președinte, și Boyko Borisov, liderul de centru-dreapta. Aceste alegeri sunt un test important pentru democrația bulgară, având în vedere instabilitatea și polarizarea politică din țară. Raportul Centrului pentru Studiul Democrației sugerează că această situație este propice pentru înflorirea operațiunilor de influență, fără o rezistență semnificativă.
Așa cum a menționat Maftean, nu este suficient să se stingă incendiile, ci este esențial să se prevină apariția lor. Democrația bulgară trebuie să își întărească instituțiile și să îmbunătățească transparența pentru a face față amenințărilor hibride. Este crucial ca măsurile adoptate de Bulgaria să nu fie doar reacții de moment, ci să contribuie la construirea unei democrații mai reziliente în fața provocărilor viitoare.
Rămâne de văzut dacă acțiunile actuale vor oferi o apărare reală sau dacă vor rămâne doar un fundal pentru viitoarele alegeri.