Apărarea regională în discuție
Băsescu propune reprezintă subiectul principal al acestui articol. Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a declarat recent că planul B al Europei, în contextul declarațiilor lui Donald Trump privind NATO și strâmtoarea Ormuz, constă în constituirea Armatei Europene. Aceasta ar urma să fie un partener al NATO, dar să reducă dependența de deciziile unui lider american „instabil”, potrivit fostului președinte. Băsescu a subliniat: „Planul B nu poate fi cel decât cel de constituire a Armatei Europene, care să fie un partener al NATO, dar să nu mai fim dependenţi de un om instabil, cum este Trump. El e gata să vândă Europa a lui Putin.”
Fostul președinte a menționat că, în paralel, Iranul nu trebuie lăsat să dezvolte arme nucleare. Potrivit afirmațiilor sale, singurii care ar putea opri Iranul într-o soluție militară eficientă sunt americanii, dar a atras atenția că deciziile SUA, inclusiv retragerea din acordul nuclear, nu duc la rezultate concrete: „Iran, dacă iese victorios acum, înseamnă cu strâmtoarea Ormuz închisă și cu tot Orientul Mijlociu în flăcări.”
Băsescu a argumentat că liderii europeni nu pot lua decizii militare unilaterale, spre deosebire de președintele american, un aspect care generează tensiuni în cadrul NATO. „Statele Unite tolerează un astfel de președinte. În Europa, te leagă pe loc. Va trebui să avem aprobări de la parlamentele noastre, aprobări în general. Trump face o propagandă urâtă pentru NATO”, a explicat Băsescu la un post TV.
Referitor la situația regională, Traian Băsescu a reiterat necesitatea creării de alianțe regionale între statele membre NATO. El a menționat trilaterala România-Polonia-Turcia, inițiativă începută în timpul mandatului său, ca model de cooperare regională care poate consolida apărarea. „Nu văd de ce România n-ar dezvolta o inițiativă pe care am creat-o în timpul mandatului, trilaterala România-Polonia-Turcia. Ne putem apăra regional și putem fi în parteneriate regionale, pe care va trebui să le dezvoltăm.”
Această propunere vine într-un context internațional complex, în care tensiunile între marile puteri, inclusiv între SUA și Rusia, influențează securitatea europeană. Conform unui raport al Agenției Europene pentru Apărare din 2025, 60% din cetățenii europeni consideră că Uniunea Europeană ar trebui să aibă o armată proprie pentru a face față provocărilor externe.
De asemenea, un studiu realizat de Institutul Național de Statistică (INS) arată că în 2025, 45% dintre români sunt de acord cu o cooperare militară mai strânsă în cadrul NATO, dar 38% simt că depind prea mult de deciziile Statelor Unite. Această opinie este împărtășită și de alți lideri europeni, care subliniază necesitatea unei Europe mai unite din punct de vedere militar.
Criticii propunerii lui Băsescu afirmă că crearea unei armate europene ar putea duce la duplicarea eforturilor și la resurse mai puțin eficiente. „Este esențial să ne concentrăm pe cooperarea existentă, nu să creăm structuri paralele”, a declarat un expert în politici de apărare de la Universitatea din București.
În contrast, susținătorii propunerii cred că o armată europeană ar putea oferi o alternativă credibilă în fața provocărilor globale și ar putea întări poziția Europei în fața amenințărilor externe. "O Europă unită militar, cu capabilități autonome, ar putea fi un factor de stabilitate atât pentru regiune, cât și pentru întreaga lume", consideră un specialist în securitate internațională.
În concluzie, propunerea lui Traian Băsescu de a forma o armată europeană și de a consolida trilaterala România-Polonia-Turcia reflectă o necesitate urgentă de adaptare a Europei la noile realități geopolitice.
Având în vedere provocările actuale, este crucial ca statele europene să colaboreze mai strâns în domeniul securității, pentru a asigura o apărare eficientă și coordonată în fața amenințărilor externe.