Ziua Jandarmeriei Române pe 3 aprilie

Pe 3 aprilie este sărbătorită Ziua Jandarmeriei Române. Momentul marchează data de 3 aprilie 1850, când printr-un ofis domnesc, domnitorul Grigore Alexandru Ghica a aprobat hotărârea Divanului obştesc, semnând „Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi”, informează site-ul oficial al Jandarmeriei Române.

Prin această lege, s-a dat statut juridic armei Jandarmeriei şi i s-au stabilit principiile de organizare şi funcţionare. Ca urmare, legea prevedea că Regimentul de jandarmi din Moldova se împarte în două subdiviziuni, fiecare având zona de responsabilitate formată din câte şase ţinuturi (judeţe). La fiecare ţinut era repartizată câte o companie de jandarmi, la care se adăuga cât o companie la Isprăvnicia Iaşului şi la Poliţia Capitalei (Iaşi). În total, 14 companii de jandarmi ce totalizau un efectiv de 1433 jandarmi călări şi pedeştri. Totodată, în această lege se stabilea Jandarmeriei următoarele misiuni: privegherea siguranţei publice, ţinerea unei bune orânduieli şi ducerea la îndeplinire a legilor.

În ceea ce priveşte executarea serviciului, se prevedea că Jandarmeria execută un serviciu ordinar, care se realizează zilnic, pe baza regulamentelor sale şi un serviciu extraordinar, pe care îl execută la solicitarea autorităţilor. De asemenea, se prevedea pentru executarea serviciului extraordinar, constituirea de subunităţi mobile. În perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza, Jandarmeria a fost supusă unui amplu proces de modernizare, ca de altfel toate instituţiile statului naţional modern român.

Astfel, odată cu transformarea Regimentului de jandarmi în Legion de jandarmi, începe şi procesul de înlocuire treptată a escadroanelor şi companiilor de jandarmi, cu escadroane de dorobanţi, pe baza Ordonanţei nr.896 din 20 iunie 1864. Apoi, prin Legea de organizare a puterii armate în România, din noiembrie 1864, Jandarmeria este organizată pe principii noi, scoasă de sub administraţia Ministerului de Interne şi subordonată direct Ministerului de Război, ca element component al armatei permanente.

Legea Jandarmeriei din 1850 şi Regulamentul jandarmilor de oraş din 1665 au constituit principalele documente pe baza cărora şi-a organizat şi desfăşurat activitatea Jandarmeria, iar în perioada următoare au fost documentele care au stat la baza elaborării de noi legi şi regulamente. Perioada 1866-1867 se caracterizează prin transformări în sistemul de apărare al ţării în anii 1868, 1872, 1874 şi 1877, având drept rezultat modernizarea şi pregătirea armatei române.

Prin organizare, pregătire şi mod de funcţionare, Jandarmeria română în timpul Războiului de independenţă a asigurat poliţia armatei, iar în situaţii deosebite a fost angajată în acţiuni de luptă împreună cu unităţile militare. Efectivele Jandarmeriei se cifrau la 798 jandarmi (din care 6 ofiţeri). Pentru faptele de arme din timpul războiului, numeroşi jandarmi au fost decoraţi cu medalia “Apărătorii Independenţei”, medalii ruseşti şi medalia “Crucea Trecerii Dunării”.

Necesitatea unei forţe specializate puternice a cărei misiune principală să o constituie paza şi ordinea de stat, asigurarea liniştii şi libertăţii cetăţeanului, precum şi a modului de aplicare şi respectare a legilor ţării, au determinat intensificarea acţiunilor factorilor de conducere politică şi militară pentru elaborarea unei legi de organizare a Jandarmeriei în întreaga ţară. Astfel, o primă încercare are loc în 1885, când generalul Radu Mihail, prefectul Poliţiei Bucureştiului, a elaborat un proiect de lege pentru organizarea jandarmeriei în întreaga ţară, dar nu s-a concretizat.

Doi ani mai târziu, în 1887, cu prilejul expunerii de motive la legea comunală, I.C.Brătianu sublinia că “Gendarmeria comunală rurală va fi mai bună decât poliţia rurală de până acum”, iar la art.82 din această lege adoptată la 7 mai 1887 se prevedea organizarea Jandarmeriei Rurale, printr-o lege specială. Lipsa resurselor băneşti au întârziat până în anul 1893 materializarea unei astfel de legi. Meritul pentru deplina clarificare a rolului, locului şi organizării Jandarmeriei rurale i-a revenit partidului conservator condus de Lascăr Catargiu, care a elaborat şi prezentat Parlamentului în ianuarie-februarie 1893, Legea pentru organizarea Jandarmeriei rurale.

Această lege prevedea instituirea unui corp de pază şi ordine cu structură militarizată în toate localităţile rurale din ţară, deoarece structurile anterioare practic neprofesionalizate nu făceau faţă situaţiei complexe de pe teren. Demn de remarcat este faptul că legiuitorul (Lascăr Catargiu în principal) a pus accentul pe menţinerea şi garantarea siguranţei publice, cât şi pe executarea legilor. Tot la 1 septembrie 1893 a apărut şi Regulamentul de aplicare a Legii Jandarmeriei rurale. Prevederea cea mai importantă a acestui document era următoarea: “Organizarea Jandarmeriei rurale, astfel cum este prescrisă de lege, face din această instituţiune un corp militar, pus la dispoziţiunea ministrului de interne, pentru a asigura ordinea şi siguranţa publică.”

Tulburările sociale sângeroase din anul 1907 au pus într-o situaţie grea, atât instituţiile politice, cât şi cele de menţinere a ordinii interne, şi chiar militare. Dezinteresul manifestat faţă de întărirea Jandarmeriei la începutul secolului XX s-a soldat cu victime numeroase şi pagube materiale de multe ori inutile. Situaţia reală a impus pregătirea şi promulgarea unor legi în anii 1908, 1911 şi 1913, precum şi întărirea organizatorică a Jandarmeriei.

Semnificativ este şi faptul că prin Legea Jandarmeriei din 24 martie 1908 se înserează la art.6 şi 7, următoarele: Art.6: Corpul Jandarmeriei face parte integrantă din armată, dispoziţiunile generale ale legilor şi regulamentelor îi sunt aplicate, în afara excepţiunilor de organizarea sa mixtă şi e natura serviciului său. Art.7: Ofiţerii Corpului Jandarmeriei se recrutează din ofiţerii de orice armă din armata activă. Trecerea ofiţerilor din armata activă în Jandarmeriei se face prin Înalt Decret, în urma raportului Ministerului de Interne, luată pe recomandaţiunea Ministerului de Război.

Pe timpul manevrelor militare, Jandarmeria rurală asigură misiuni de poliţie militară, efectuează rechiziţiile necesare şi funcţionează ca poliţie militară. Cu prilejul celui de-al doilea război balcanic, Jandarmeria Română a acţionat ca o forţă a Sistemului Naţional de Apărare. După încheierea Păcii de la Bucureşti din 1913 şi până la intrarea României în primul război mondial, s-au produs unele modificări pe linie organizatorică şi a atribuţiilor, care au vizat sporirea efectivelor.

Primul război mondial a oferit României prilejul să recurgă la mijloacele sale politico-militare pentru reîntregirea hotarelor fireşti. Din multitudinea faptelor de arme din Campania anului 1916, amintim acţiunile desfăşurate de trupele de jandarmi în asigurarea poliţiei frontului marilor unităţi române pe timpul ofensivei pentru eliberarea Transilvaniei. Evoluţia ulterioară a evenimentelor a fost nefavorabilă pentru armata română care, sub presiunea inamicului, a trebuit să se retragă prin lupte grele.

După declararea stării de război cu Germania, jandarmii au participat la acţiunile de luptă şi, pe lângă însărcinările obişnuite de poliţie militară, nu o dată au participat nemijlocit la luptă. Jandarmeria a contribuit la desfăşurarea celei de-a doua mobilizări a armatei române, concomitent cu organizarea noilor servicii pretorale. Transformarea societăţii româneşti inaugurată prin Revoluţia din Decembrie 1989 a favorizat în mod decisiv atât remodelarea instituţiei Jandarmeriei, cât şi elaborarea unei concepţii noi cu privire la locul şi rolul forţelor de ordine internă, la sfârşitul secolului XX şi începutul secolului XXI.

În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr.0749 din 5 iulie 1990 cu privire la creşterea capacităţii de acţiune şi îmbunătăţirea structurii organizatorice a Ministerului de Interne, Comandamentul trupelor de Pază şi Ordine s-a transformat în Comandamentul Trupelor de Jandarmi. Ulterior, prin Legea nr.40 din 18 decembrie 1990, s-au legiferat structura şi atribuţiile trupelor de jandarmi, instruite pentru a veghea la executarea legilor. Un moment important în construcţia edificiului României democratice îl reprezintă promulgarea Legii nr.116 din 18 iunie 1998 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, marcat ca un moment decisiv în procesul remodelării Armei.

Astfel, Jandarmeria Română continuă să joace un rol esenţial în menţinerea ordinii publice, având un impact semnificativ asupra siguranţei cetăţenilor, în contextul unei societăţi din ce în ce mai complexe.

În fiecare an, de Ziua Jandarmeriei, se organizează evenimente comemorative pentru a celebra contribuția acestei instituții în istoria României și importanța sa în prezent.