Perspectiva rămâne negativă
S&P Global Ratings a confirmat, vineri, 1 aprilie 2026, ratingurile de credit suveran pe termen lung şi scurt, în valută străină şi locală, ale României, la nivelul „BBB-/A-3”, dar anunţă că perspectiva rămâne negativă. Analiştii apreciază că România a făcut paşi concreţi pentru stabilizarea situaţiei economice, dar se confruntă cu şocul conflictului din Orientul Mijlociu. „Impactul asupra ţării va depinde de durata acestuia”, a declarat agenţia de rating S&P. În raportul publicat vineri seară, specialiştii subliniază că, „deşi partidele care alcătuiesc coaliţia de guvernare nu sunt de acord cu privire la unele măsuri specifice, cele mai dure măsuri fiscale – inclusiv majorarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) şi îngheţarea pensiilor şi a salariilor din sectorul public – sunt deja în vigoare”.
Conform datelor furnizate de S&P, măsurile de consolidare fiscală trebuie să continue pentru a stabiliza economia. „Considerăm că bugetul României pentru 2026 reprezintă un angajament faţă de continuarea consolidării fiscale prin controlul cheltuielilor, îmbunătăţiri administrative şi îngheţarea salariilor şi a pensiilor”, se menţionează în raport. Această evaluare este susţinută de riscurile externe crescânde, în special pe pieţele energetice globale, ceea ce complică și mai mult situația fiscală a României.
Analiştii S&P avertizează că, într-un scenariu pesimist, ar putea reduce ratingurile în următorii doi ani, „dacă traiectoria de consolidare fiscală a României se abate semnificativ de la aşteptări”. Aceasta ar putea include măsuri de consolidare insuficiente sau o creştere economică modestă care le-ar împiedica eficacitatea. De asemenea, întârzierile în plata fondurilor UE ar putea exacerba presiunile în acest scenariu.
S&P Global Ratings a explicat că perspectiva negativă reflectă, de asemenea, vulnerabilitatea României la riscurile externe crescânde, lăsând puţin spaţiu pentru a absorbi şocuri externe mai profunde sau prelungite. „Agenţia noastră ar putea lua în considerare o retrogradare dacă presiunile externe se agravează, de exemplu, printr-o perturbare severă a pieţei energetice”, a declarat S&P.
Într-un scenariu optimist, agenţia ar putea revizui perspectiva la stabilă, dacă deficitele externe şi fiscale ale României s-ar reduce substanţial, susţinute de o revenire a creşterii economice. Analiştii estimează că economia României se va confrunta cu o stagnare în 2026, pe măsură ce consolidarea fiscală, erodarea salariilor reale şi preţurile mai mari la energie vor exercita presiune asupra consumului privat.
Raportul S&P prognozează o inflaţie medie de 7,25% în 2026, comparativ cu 6,75% în previziunea anterioară, şi de 4,5% în 2027. De asemenea, se estimează că presiunile asupra preţurilor la importuri vor menţine deficitul nominal de cont curent la un nivel ridicat în 2026, în ciuda stagnării importurilor reale cauzate de consumul privat redus. România beneficiază, totuşi, de o poziţie energetică destul de autosuficientă, ceea ce îi conferă un avantaj pe termen lung.
Agenţia subliniază că fluxurile record de fonduri UE, alături de investiţiile străine directe constante, vor finanţa majoritatea deficitului de cont curent al României, care rămâne ridicat în perioada 2026-2027. Analiştii estimează că această dinamică va susţine o revenire a creşterii economice la 2,5% în perioada 2027-2029.
Pe de altă parte, măsurile de austeritate implementate în 2025 au redus deficitul public, dar au dus și la o recesiune tehnică, tensionând coaliţia guvernamentală. „Implementarea mai multor măsuri de reformă va pune la încercare coeziunea coaliţiei guvernamentale”, au avertizat specialiştii.
În concluzie, S&P Global Ratings a confirmat ratingurile României, dar subliniază că deficitul, inflaţia ridicată şi riscurile externe rămân provocări majore. Guvernul român va trebui să continue să implementeze măsuri de consolidare fiscală pentru a asigura stabilitatea economică pe termen lung.
În contextul alegerilor parlamentare din 2028, coeziunea politică și stabilitatea generală ar putea fi contestate, ceea ce ar putea influenţa perspectivele economice ale ţării pe viitor.