Credincioșii se pot închina
Un fragment din moaştele Sfântului şi Dreptului Lazăr a fost depus spre cinstire, sâmbătă, 04 aprilie 2026, la Catedrala Patriarhală, a transmis agenţia Basilica a Patriarhiei Române. Credincioşii vor putea, astfel, să se reculeagă în memoria lui Lazăr, cel pe care Biserica îl cinsteşte în ajunul Sărbătorii Intrării Domnului în Ierusalim. "Moartea Sfântului şi Dreptului Lazăr, cel înviat după patru zile, L-a făcut să plângă pe Mântuitorul, într-un moment rar din Sfânta Scriptură. Noul Testament mai relatează că Mântuitorul a mai plâns şi pentru Cetatea Ierusalimului, înainte de a intra în ea în Duminica Floriilor. Lazăr era fiul fariseului Simon din Betania şi avea două surori, pe Marta şi Maria. Locul său de baştină este actualul teritoriu al Cisiordaniei, la aproximativ 3 kilometri distanţă de Ierusalim. Învierea lui este relatată în capitolul 11 al Evangheliei după Ioan, iar mărturiile istorice atestă că a mai trăit încă 30 de ani după învierea sa", relatează sursa citată. Sfinţii Apostoli Pavel şi Varnava l-au hirotonit pe Lazăr episcop de Kition - Larnaca de azi, în Insula Cipru, potrivit Agerpres.
Sâmbăta lui Lazăr, praznic care amintește de miracolul învierii săvârșite în Betania, este descris în Evanghelia după Ioan. Evenimentul precede Săptămânii Patimilor și reprezintă un moment de pregătire spirituală pentru Paște, marcat de rugăciune, post și reflecție asupra valorilor credinței. Sărbătoarea nu are o dată fixă, fiind stabilită anual în funcție de Paște, și este celebrată cu opt zile înainte de Învierea Domnului.
În România, Sâmbăta lui Lazăr este ultima zi în care pot fi oficiate pomeniri sau parastase pentru cei trecuți în veșnicie. În unele zone din țară, preoții merg alături de credincioși în cimitir și rostesc rugăciuni pentru odihna sufletelor celor adormiți. Aceste obiceiuri sunt parte integrantă a tradiției religioase și culturale, oferind un cadru de comuniune și amintire colectivă.
Un obicei specific zilei este prepararea plăcintelor de post, numite „plăcintele lui Lazăr”. Acestea sunt oferite rudelor, vecinilor sau persoanelor nevoiașe, ca semn de generozitate și solidaritate. Gestul îmbină tradiția culinară cu semnificația spirituală, pregătind sufletele pentru Săptămâna Patimilor. În unele sate, copiii și fetele merg din casă în casă pentru a colinda, primind în schimb daruri simbolice, precum ouă sau dulciuri, ceea ce adâncește legătura comunității prin activități comune.
Evenimentul de la Catedrala Patriarhală este așteptat cu interes de mii de credincioși, care își doresc să se închine la racla lui Lazăr. Aceasta este o ocazie de a reflecta asupra semnificației învierii și de a participa la liturghie, întărind astfel credința și comuniunea spirituală.
Moaștele Sfântului Lazăr aduc un plus de spiritualitate și învățătură, îndemnând fiecare credincios să își adâncească relația cu divinitatea și să îmbrățișeze valorile creștine în viața de zi cu zi.