Astronauții povestesc experiența
Declarații cosmos reprezintă subiectul principal al acestui articol. Prima misiune cu echipaj uman către Lună după mai bine de 50 de ani începe să prindă contur în timp real. Nava Orion spacecraft, parte din programul Artemis, a ajuns cu succes pe partea îndepărtată a Lunii, după ce a părăsit orbita Pământului. La bord se află patru astronauți: Reid Wiseman, Victor Glover, Christina Koch și Jeremy Hansen.
Întrebați despre condițiile din navă, astronauții au mărturisit că temperatura a fost o provocare în primele ore. „Este destul de frig și ne-am fi dorit să avem sacii de dormit cu temperatură mai joasă la noi. Dar, chiar înainte să înceapă acest eveniment PAO, mi-am scos căciula tricotată și sunt gata să o pun la loc. Dar Houston a lucrat cu noi pentru a schimba vitezele ventilatorului și valorile de referință ale temperaturii. Și am reușit să ne încălzim mult mai bine în ultima jumătate de zi. La ultimul nostru pui de somn înainte de TLI, ne-am simțit mult mai confortabil”, a spus pilotul Victor Glover.
Comandantul Reid Wiseman a oferit cea mai vie descriere a primei nopți în imponderabilitate. După aproximativ 30 de ore în afara planetei, echipajul abia a reușit să doarmă în reprize scurte. „Ei bine, să vedem. Deci am fost în afara planetei timp de, cam, 30 de ore și am avut două puiuri de somn foarte scurte. De fapt, tocmai ne-am adunat pentru prima noastră masă împreună în spațiu. Atât de ocupați am fost în ultima zi și jumătate. A fost un plan de zbor de început cu adevărat uimitor. Dar să dormi aici este oarecum comic. Christina a dormit cu capul în jos în mijlocul navei, cam ca un liliac suspendat de tunelul nostru de andocare. Victor a fost acolo unde este Jeremy acum. Are un colțișor drăguț înfipt acolo. Și apoi Jeremy a fost întins pe primul loc, iar eu am dormit sub ecrane, în caz că ceva nu merge bine. E mai confortabil decât ai crede. Și e plăcut să dormi din nou în imponderabilitate. De fiecare dată când ațipeam aseară, aveam imaginea că mă împiedicam de o bordură și mă trezeam. Așa că, corpul meu se reclimatizează. Au trecut câțiva ani de când am fost aici sus”, a spus și comandantul Reid Wiseman.
În cursul zilei de joi, 2 aprilie 2026, NASA a dat undă verde ca echipajul Artemis II să părăsească orbita Pământului și să se îndrepte spre Lună. Această misiune este un test care are menirea de a deschide o cale către o revenire pe solul lunar în 2028.
Echipajul misiunii Artemis II a NASA a ajuns la peste jumătatea drumului spre Lună, într-un zbor istoric care marchează revenirea oamenilor în spațiul cislunar după mai bine de 50 de ani. Astronauții aflați la bordul misiunii Artemis II, organizată de NASA, au ajuns la peste jumătatea drumului dintre Pământ și Lună. Potrivit datelor de monitorizare, la un moment dat în jurul orei 4:00 AM GMT, nava spațială se afla la o distanță de peste 219.000 km de Terra. „Suntem la jumătatea drumului”, a scris NASA, confirmând progresul zborului în care echipajul continuă apropierea de satelitul natural al Pământului.
Cei patru astronauți ai misiunii – americanii Christina Koch, Victor Glover și Reid Wiseman, alături de canadianul Jeremy Hansen – călătoresc la bordul navei spațiale Orion, dezvoltată pentru programul lunar al NASA. Este pentru prima dată din 1972 când oameni ajung atât de departe de Pământ, după încheierea programului Apollo. De atunci, explorarea umană s-a limitat în principal la orbita joasă a Pământului, inclusiv Stația Spațială Internațională, aflată la aproximativ 400 de kilometri altitudine. În acest caz, Luna se află de circa 1.000 de ori mai departe decât orbita stației spațiale, relatează CNN.
Misiunea este transmisă în direct de NASA, iar astronauții au documentat călătoria cu camere foto și smartphone-uri aduse la bord. Printre primele imagini publicate s-au numărat cadre cu Pământul văzut din spațiu, inclusiv o tranziție prin lumina Soarelui. „Vedem mica noastră sferă albastră prin ochii echipajului și, dintr-o dată, ne regăsim acolo sus, alături de ei”, a spus un oficial NASA. La rândul lor, membrii echipajului au descris experiența trăită în timpul apropierii de Lună. „Suntem cu toții lipiți de geamuri”, a spus Jeremy Hansen cu această ocazie. „Nimic nu te poate pregăti pentru emoția care te cuprinde în acest moment”, a declarat și colega sa Christina Koch.
După lansarea reușită din Florida, echipajul a realizat joi manevra de ieșire de pe orbita terestră, îndreptând nava Orion spre Lună. Zborul urmează o traiectorie de tip „întoarcere liberă”, ceea ce înseamnă că este calculată astfel încât gravitația Lunii să devieze nava și să o readucă ulterior către Pământ. Această metodă este considerată eficientă, dar limitativă, întrucât nu permite schimbări majore de traiectorie în timpul misiunii. Practic, Orion trebuie să ajungă în proximitatea Lunii pentru ca întoarcerea să fie posibilă.
Artemis II este primul zbor cu echipaj uman al navei Orion, ceea ce face ca această etapă să fie una de testare în condiții reale. În cazul apariției unor probleme majore, astronauții ar putea fi nevoiți să folosească echipamentele de supraviețuire la bord, concepute pentru a le asigura protecția timp de până la șase zile. Oficialii NASA au vorbit despre caracterul experimental al zborului. „Este important să ținem cont de acest lucru, pe măsură ce învățăm câte puțin mai multe în fiecare zi despre nava spațială”, a declarat Lakiesha Hawkins, oficial de rang înalt al agenției.
În același timp, evaluările inițiale indică o desfășurare stabilă a misiunii. „Dacă singurele probleme discutate sunt legate de Microsoft Outlook şi toalete, atunci este o victorie”, a notat Clayton Swope de la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale (CSIS), referindu-se la dificultăți tehnice minore raportate de echipaj.
Artemis II face parte dintr-un program mai amplu care urmărește revenirea astronauților pe suprafața Lunii și, ulterior, dezvoltarea unor capacități pentru misiuni spre Marte. NASA își propune o aselenizare în 2028, înainte de finalul mandatului lui Donald Trump și într-o perioadă a competiției cu programele spațiale ale Chinei. În paralel, dezvoltarea modulelor de aselenizare este realizată de companii private conduse de Elon Musk și Jeff Bezos. Pe acest fond, complexitatea misiunii rămâne ridicată.
„A trimite patru oameni la 400.000 de kilometri distanţă este o performanţă herculeană, iar noi abia începem să-i înţelegem amploarea”, a declarat comandantul Reid Wiseman.