Răspuns la criticile lui Bănescu
Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Adrian Agachi, a reacționat public pe 3 aprilie 2026, la criticile lansate de fostul purtător de cuvânt, Vasile Bănescu, respingând acuzațiile de „muțenie publică” a Bisericii și reafirmând poziția de neutralitate a instituției în raport cu scena politică. Într-o postare pe Facebook, Agachi a declarat că instituția este „somată public de fostul ei purtător de cuvânt să se lepede de muțenia publică și să se ralieze opiniilor formulate de acesta”, subliniind că „rămâne valabilă acea formulare foarte clară emisă printr-o poziționare publică a Patriarhiei Române că opiniile personale ale domnului Vasile Bănescu nu sunt echivalentul unui comunicat de presă oficial al Patriarhiei Române”.
Reprezentantul Patriarhiei a avertizat că implicarea în dispute ideologice ar afecta misiunea instituției. „A transforma Biserica într-un actor al unei lupte ideologice înseamnă, în cele din urmă, a o reduce de la a fi trupul lui Hristos la o simplă componentă politică a lumii trecătoare în care ne aflăm”, afirmă Agachi, adăugând că fidelitatea acesteia „nu este față de un curent politic sau altul, ci față de Hristos”.
Acesta a invocat hotărârile sinodale privind neutralitatea în perioada alegerilor, susținând că fostul purtător de cuvânt „îndeamnă constant la încălcarea acestora și situează în continuare Biserica Ortodoxă Română, fără argumente valide, de partea unor baricade politice”. Totodată, Agachi a afirmat că presiunile publice pentru poziționări politice nu sunt justificate, subliniind că „în loc să cerem Bisericii să vorbească mai mult în termenii lumii, poate ar fi mai onest să ne întrebăm în ce măsură suntem dispuși să ascultăm atunci când ea vorbește despre misiunea ei reală”, referindu-se la „marile teme ale pocăinței, discernământului, smereniei și iubirii de aproapele”.
Replica lui Adrian Agachi vine după o postare a lui Vasile Bănescu, care a criticat „muțenia publică a celor responsabilizați în interiorul Bisericii” și a susținut că aceasta contribuie la „grava, deja avansata decredibilizare a Bisericii”. Bănescu a făcut referire la ceea ce a numit un „perfid conservatorism creștin - politic, rusofil, latent totalitar, prolegionar, antieuropean și, deci, antinațional”, afirmând că acesta „vampirizează nerușinat imaginea Bisericii” și că lipsa unei reacții ferme echivalează cu o „muțenie complice”.
El a susținut că este necesară „definirea limpede a poziției veritabil creștine și ortodoxe a Bisericii față de orice entitate publică sau politică ce falsifică creștinismul și Ortodoxia”, considerând-o „o urgență profund sanificatoare pentru întreaga societate”. În același context, fostul purtător de cuvânt a avertizat asupra unor fenomene pe care le-a descris drept „suveranizarea, calistratizarea, georgescizarea și filetizarea Bisericii”, considerând că acestea sunt efecte ale „tăcerii complice” și care ar conduce la „dizolvarea mesajului creștin universal în naționalism tribal”.
În finalul reacției sale, Adrian Agachi a respins ideea unei complicități a Bisericii cu anumite curente politice, pe care a calificat-o drept „o mistificare a realității”. El a admis că „există situații în care delimitarea explicită este necesară”, dar a subliniat că aceasta trebuie să vină „din interiorul unei experiențe spirituale și ca rezultat al unei gândiri duhovnicești, nu ca reacție la presiuni mediatice sau la agende politice”.
„Biserica rămâne spațiul teologiei, nu al ideologiei”, a conchis purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, într-un mesaj care marchează o delimitare clară față de apelurile fostului oficial privind implicarea mai activă în dezbaterile publice și politice.