Decizie definitivă a Tribunalului București
Tribunalul București a decis vineri, 3 aprilie 2026, să revocă măsura controlului judiciar luată față de Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, în dosarul în care este acuzat de propagandă legionară. Potrivit minutei de ședință, instanța a admis contestația formulată de Georgescu împotriva încheierii pronunțate de Judecătoria Sectorului 1 București la data de 26 martie 2026, decizie care este acum definitivă. "Admite contestația formulată de contestatorul inculpat Georgescu Călin împotriva încheierii pronunţate de către judecătorul din cadrul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti... dispune revocarea măsurii controlului judiciar luată faţă de inculpatul sus-menționat", conform documentului publicat pe portalul instanțelor de judecată.
Călin Georgescu a fost trimis în judecată pe 2 iulie 2025 de Parchetul General, fiind acuzat de promovarea cultului unor persoane vinovate de săvârșirea de infracțiuni de genocid, crime împotriva umanității și crime de război, precum și de promovarea ideilor fasciste și legionare. Anchetatorii au stabilit că, între 16 iunie 2020 și 16 mai 2025, Georgescu a avut mai multe intervenții publice prin care a promovat doctrinele legionare. În rechizitoriu, procurorii menționează că acesta a făcut declarații elogioase la adresa unor figuri istorice asociate cu Mișcarea Legionară, cum ar fi Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu.
Decizia instanței de a ridica controlul judiciar îi oferă lui Georgescu libertate de mișcare, el având posibilitatea de a părăsi România, lucru pe care l-a solicitat în trecut pentru a se trata în străinătate. Totuși, el rămâne judecat în continuare în alte dosare, inclusiv unul în care este acuzat de complicitate la lovitură de stat, alături de mercenarul Horațiu Potra. Această situație complicată ar putea influența imaginea publică a lui Georgescu, având în vedere contextul în care a fost implicat.
Deși decizia de astăzi îi permite să se deplaseze liber, criticii săi continuă să se pronunțe împotriva pozițiilor sale ideologice, considerând că promovarea doctrinei legionare este inacceptabilă în societatea românească contemporană. Această revocare a măsurii controlului judiciar este văzută de unii ca o provocare la adresarea valorilor democratice și a memoriei istorice a României. În acest context, se ridică întrebări despre modul în care justiția română gestionează cazurile legate de extremismul ideologic.
Percepția publică asupra lui Georgescu și a acțiunilor sale va continua să fie un subiect de dezbatere în societatea românească. Decizia instanței va avea implicații asupra modului în care sunt tratate astfel de cazuri în viitor, mai ales în contextul în care România se aliniază la standardele Uniunii Europene în ceea ce privește drepturile omului și valorile democratice. Rămâne de văzut cum se va desfășura procesul în continuare și ce măsuri vor fi luate pentru a preveni răspândirea ideologiilor extremiste.
În concluzie, revocarea controlului judiciar în cazul lui Călin Georgescu deschide noi perspective asupra libertății sale de mișcare, dar și asupra dezbaterilor legate de extremismul ideologic în România.
Cu toate acestea, provocările legate de imaginea sa publică și de responsabilitatea socială a liderilor de opinie rămân actuale, iar societatea românească trebuie să continue să se confrunte cu aceste teme sensibile.