Decizie Tribunalului București
Tribunalul București a decis, vineri, 3 aprilie 2026, revocarea măsurii controlului judiciar în cazul fostului candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu. Decizia este definitivă, permițându-i lui Georgescu să părăsească România după un an în care a avut interdicții. 'În temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 2 lit. a) rap. la art. 206 Cod procedură penală, admite contestația formulată de contestatorul inculpat Georgescu Călin', se arată în decizia instanței. Această hotărâre a fost luată în urma contestației depuse de Georgescu împotriva unei încheieri anterioare a Judecătoriei Sectorului 1 București, pronunțată în data de 26 martie 2026, în dosarul nr. 24185/299/2025/a3. Instanța a constatat legalitatea controlului judiciar, dar a decis totodată revocarea acestei măsuri.
Călin Georgescu a fost trimis în judecată pe 2 iulie 2025 de Parchetul General, fiind acuzat de propagandă legionară și promovarea cultului persoanelor vinovate de crime de război și genocid. Potrivit rechizitoriului, în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, Georgescu a promovat activ idei fasciste și xenofobe prin diverse mijloace, inclusiv interviuri și postări online. Procurorii au evidențiat că el a avut legături cu promotori ai ideologiei neolegionare, având ca scop normalizarea și revitalizarea acestei ideologii.
În rechizitoriul întocmit de Parchet, se menționează că Georgescu a făcut afirmații elogioase la adresa unor figuri istorice asociate cu Mișcarea Legionară, precum Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu. Acest tip de discurs a fost catalogat de către autorități ca fiind periculos, având potențialul de a influența tineri și de a răspândi ideologii extremiste în societate.
Expertul în drept penal, profesorul universitar Andrei Mărgărit, de la Universitatea din București, a comentat că decizia instanței ar putea deschide calea pentru o mai mare libertate de exprimare, dar și pentru controverse legate de limitele acesteia. 'Libertatea de exprimare trebuie să fie protejată, dar trebuie să existe și limite când vine vorba de incitarea la ură', a subliniat acesta.
De asemenea, decizia Tribunalului București a generat reacții mixte în rândul societății civile. Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a criticat hotărârea, afirmând că revocarea controlului judiciar în acest caz poate avea efecte negative asupra coeziunii sociale. 'Este esențial ca statul să ia măsuri împotriva oricăror forme de extremism', a declarat un reprezentant al organizației.
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se confruntă cu provocări în gestionarea discursului extremist. Conform unui raport Eurostat din 2025, România a înregistrat o creștere a incidentelor legate de extremismul de dreapta, cu 30% mai multe cazuri raportate față de anul precedent. Această tendință ridică întrebări cu privire la capacitatea autorităților de a interveni eficient pentru a preveni răspândirea ideologiilor extremiste.
În concluzie, decizia Tribunalului București de a revoca controlul judiciar impus lui Călin Georgescu reprezintă un moment crucial în abordarea problemelor legate de extremism și libertatea de exprimare în România.
Următorii pași vor trebui să vizeze nu doar monitorizarea activităților lui Georgescu, ci și o discuție mai amplă în societate despre limitele libertății de exprimare și responsabilitățile ce vin odată cu aceasta.