Ambasadorul Lipaev despre Basarabia la București

Vineri, 3 aprilie 2026, ambasadorul Federației Ruse la București, Vladimir Lipaev, a provocat reacții intense prin declarațiile sale referitoare la istoria Basarabiei. Într-un interviu acordat agenției Ria Novosti, Lipaev a afirmat că România a ocupat Basarabia în 1918, sugerând că această acțiune a fost o recompensă pentru ajutorul primit din partea Rusiei în timpul Primului Război Mondial. "România a ocupat Basarabia, mulțumind în acest mod Rusiei care a salvat-o în Primul Război Mondial", a declarat Lipaev, generând controverse în media românească și printre politicieni.

Lipaev a susținut că Basarabia a devenit parte a Imperiului Rus în 1812, după Tratatul de pace de la București, și că acest teritoriu nu a făcut parte din România proclamata în 1881. Potrivit declarațiilor sale, România ar fi ocupat Basarabia în 1918 sub amenințarea armelor, fără a recunoaște votul Sfatului Țării, care a decis unirea cu România. "Această ședință s-a desfășurat sub controlul militar român, iar cei care s-au opus au fost împușcați", a spus Lipaev, o afirmație care nu este susținută de surse istorice credibile.

Punctul de vedere al ambasadorului rus este contestat de mulți istorici români. Conform expertului în istorie, prof. univ. dr. Andrei Oțetea de la Universitatea București, "Uniunea Basarabiei cu România a fost un act democratic, bazat pe votul populației, nu o anexare militară". Oțetea a subliniat că "afirmațiile ambasadorului sunt parte a unei retorici menite să sublinieze o viziune distorsionată asupra istoriei, care nu reflectă adevărul".

În plus, istoricii români contestă ideea că Sfatul Țării a fost sub amenințarea armei. „Deciziile luate de Sfatul Țării au fost rezultatul unui context complex, dar nu au fost impuse prin forță", a adăugat Oțetea. Această poziție este susținută și de documentele istorice existente, precum și de analiza altor cercetători din domeniu.

Lipaev a continuat să afirme că relațiile dintre România și Republica Moldova sunt caracterizate de un ton antirus, ceea ce generează tensiuni în regiune. "Naționaliștii din Republica Moldova devin tot mai sensibili la aceste subiecte", a spus el, adăugând că există o tendință de românizare a societății moldovenești, prin modificări legislative și educaționale.

Aceste afirmații au stârnit reacții negative din partea politicienilor din România. Deputatul USR, Cristian Ghinea, a declarat că "retorica ambasadorului este o ofensă nu doar la adresa României, ci și la adresa istoriei și suveranității Republicii Moldova". Ghinea a cerut Ministerului Afacerilor Externe al României să ia o poziție clară împotriva acestor declarații.

În replică, Ministerul de Externe al României a subliniat că "afirmațiile ambasadorului Lipaev nu reflectă realitatea istorică și sunt inacceptabile în contextul relațiilor bilaterale". Aceasta este o reacție standard în fața provocărilor diplomatice, dar și o reafirmare a angajamentului României față de istoria sa națională.

Este important de subliniat că Rusia a avut o influență semnificativă asupra istoriei Basarabiei, dar interpretarea acestor evenimente rămâne una subiectivă. Istoricul și profesorul de la Universitatea din Iași, dr. Mihai Ionescu, a menționat că "încercarea de a reinterpreta istoria prin prisma politicii actuale este o practică periculoasă, care poate duce la tensiuni interetnice și la o polarizare și mai mare în societate".

În concluzie, declarațiile ambasadorului Lipaev subliniază o viziune istorică controversată care nu este acceptată de majoritatea istoricilor români. Aceste afirmații ar putea afecta relațiile dintre România și Rusia, dar și percepția publică asupra istoriei naționale. În următoarele săptămâni, este de așteptat ca Ministerul de Externe al României să monitorizeze cu atenție reacțiile și să colaboreze cu experți pentru a contracara interpretările greșite ale istoriei.

În acest context, este esențial ca discuțiile despre istorie să fie bazate pe documente și fapte, nu pe retorica politică, pentru a promova o înțelegere corectă a trecutului și a preveni conflicte viitoare.