Presiune asupra aliaților europeni
Donald Trump a amenințat că va opri furnizarea de arme către Ucraina pentru a pune presiune asupra aliaților europeni să se alăture unei „coaliții de voință” pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, potrivit unor persoane informate despre aceste discuții. Strâmtoarea a fost efectiv închisă de Iran după ce SUA și Israelul au atacat republica islamică la sfârșitul lunii februarie, blocând o rută prin care trece de obicei o cincime din petrolul mondial. Președintele SUA a cerut marilor forțe navale ale NATO să-l ajute să redeschidă strâmtoarea luna trecută, dar a fost respins de capitalele europene, care au spus că acest lucru ar fi imposibil cât timp conflictul este în desfășurare, mai multe dintre ele subliniind că acesta „nu este războiul lor”. Trei oficiali familiarizați cu discuțiile au declarat, pentru Financial Times, că Trump a răspuns amenințând că va opri livrările către PURL, inițiativa NATO de achiziționare de arme pentru Ucraina finanțată de țările europene. Ca urmare, și la îndemnul secretarului general al NATO, Mark Rutte, un grup de țări, inclusiv membri cheie ai alianței precum Franța, Germania și Marea Britanie, a emis o declarație convenită în grabă pe 19 martie, care spunea: „Ne exprimăm disponibilitatea de a contribui la eforturile adecvate pentru a asigura trecerea în siguranță prin Strâmtoarea Ormuz”. Unul dintre oficialii informați cu privire la discuții a declarat: „Rutte a fost cel care a insistat asupra declarației comune, deoarece Trump amenințase că se va retrage din PURL și, în general, din Ucraina. Declarația a fost apoi redactată rapid, iar alte țări s-au alăturat ulterior, deoarece nu a fost suficient timp pentru a invita pe toată lumea să o semneze imediat”. Rutte a avut mai multe convorbiri telefonice cu Trump și cu secretarul de stat american Marco Rubio în cele două zile premergătoare emiterii declarației, au declarat doi oficiali. Un alt oficial a spus că Rutte, într-o convorbire cu Franța, Germania și Marea Britanie, a explicat că Trump era „destul de isteric” din cauza refuzului europenilor de a ajuta la protejarea Strâmtorii Ormuz. Oficialii britanici au insistat că Marea Britanie și SUA discutau „la nivel militar” opțiuni pentru securizarea strâmtorii încă înainte de 19 martie, dar nu au negat că Washingtonul amenințase că își va retrage sprijinul pentru Ucraina dacă țările NATO nu își intensifică eforturile. Adjunctul secretarului de presă al Casei Albe, Anna Kelly, a declarat: „Președintele Trump și-a exprimat clar dezamăgirea față de NATO și alți aliați și, așa cum a subliniat președintele, Statele Unite vor ține minte”. Trump și-a exprimat în repetate rânduri dezamăgirea față de aliații europeni pentru că nu fac mai mult pentru a sprijini războiul SUA împotriva Iranului, în timp ce prezintă conflictul din Ucraina ca fiind o problemă a Europei. „Noi suntem acolo pentru a proteja NATO, pentru a-i proteja de Rusia. Dar ei nu sunt acolo pentru a ne proteja pe noi. Este ridicol”, a spus el în timpul unei ședințe de cabinet săptămâna trecută. Trump a declarat pentru Reuters că intenționează să anunțe miercuri seara, într-un discurs adresat publicului american, că va lua „cu siguranță” în considerare retragerea din NATO. Un oficial NATO a declarat că alianța nu comentează conținutul convorbirilor telefonice purtate de Rutte cu alți lideri. Răspunzând la o întrebare privind iritarea lui Trump față de aliații din NATO în legătură cu Strâmtoarea Ormuz, Rutte a spus: „Sunt încrezător că aliații, ca întotdeauna, vor face totul pentru a susține interesele noastre comune”. Între timp, mai multe țări - inclusiv România - au subscris la declarația comună de la publicarea acesteia pe 19 martie. Prim-ministrul britanic, Sir Keir Starmer, a declarat miercuri că va găzdui în această săptămână discuții între cele 35 de țări semnatare privind formarea unei coaliții pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz „după încetarea luptelor”. Operațiunile SUA-Israel împotriva Iranului au intensificat concurența globală pentru rachetele interceptoare Pac-3 lansate de sistemele de apărare aeriană Patriot și utilizate de țările din Golf pentru a se apăra împotriva atacurilor iraniene. Interceptoarele sunt, de asemenea, o parte vitală a apărării Ucrainei împotriva rachetelor rusești. Rubio a declarat vineri că livrările militare ale SUA către Ucraina prin mecanismul PURL nu au fost afectate de războiul din Orientul Mijlociu. „Nimic nu a fost încă redirecționat”, a adăugat el. Însă Rubio nu a exclus posibilitatea ca, în viitor, SUA să încerce să redirecționeze armele destinate Ucrainei pentru a reface stocurile americane consumate în războiul împotriva Iranului. „Dacă avem nevoie de ceva pentru America și este american, îl vom păstra mai întâi pentru America”, a punctat el.