Conflict de interese și incompatibilitate
Agenția Națională de Integritate (ANI) a anunțat joi, 2 aprilie 2026, că Toni Greblă, fost președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP), este acuzat de conflict de interese și incompatibilitate. Conform comunicatului ANI, Greblă și-ar fi mărit propriul salariu de trei ori, în perioada martie 2023 – septembrie 2024, prin semnarea a trei ordine în calitate de președinte al AEP. "Aceste acțiuni contravin legislației în vigoare și ridică semne de întrebare asupra transparenței deciziilor luate în cadrul AEP", a declarat un purtător de cuvânt al ANI.
Greblă, care a fost susținut de Partidul Social Democrat (PSD) în diverse funcții, inclusiv prefect al Capitalei și membru al Curții Constituționale, se află acum sub o investigație amplă. Conform ANI, ordinele semnate de Greblă au avut un impact direct asupra veniturilor sale salariale, ceea ce contravine articolelor 70 și 72 din Legea nr. 161/2003, dar și prevederilor OUG nr. 57/2009. De asemenea, ANI a subliniat că Greblă a deținut simultan funcția de președinte al AEP și cea de președinte al Secției de drept privat a Consiliului Legislativ, încălcând astfel articolele 25 și 26 din Legea nr. 73/1993.
Cazul lui Toni Greblă a fost prezentat inițial de site-ul de investigații Snoop în august 2024, când Curtea de Conturi a decis că acesta trebuie să restituie aproape 24.000 de euro, sumă considerată a fi fost încasată ilegal. Ordinul din 30 martie 2024, care îi majora salariul cu 50%, a fost semnat de Greblă, ceea ce a dus la o supradimensionare a cheltuielilor AEP. Raportul Curții de Conturi, obținut de Snoop, precizează că cheltuielile de personal raportate în 2023 au fost exagerate cu suma de 118.830 de lei, echivalentul a aproape 24.000 de euro.
Experții în domeniul integrității și transparenței administrative, precum Florin Iordache, profesor universitar la Universitatea din București, consideră că acest caz ar putea avea implicații serioase asupra încrederii publicului în instituțiile statului. "Este esențial ca astfel de situații să fie investigate riguros pentru a menține integritatea sistemului electoral și a asigura faptul că cei care dețin funcții publice respectă legea", a afirmat Iordache.
Reacțiile din partea partidelor politice au fost variate. Reprezentanții PSD au declarat că sunt dispuși să colaboreze cu autoritățile în cadrul anchetei, însă au subliniat că Greblă nu ar trebui să fie considerat vinovat până la finalizarea acesteia. Pe de altă parte, opoziția a cerut demisia lui Greblă și o revizuire a modului în care sunt gestionate salariile funcționarilor publici.
În concluzie, cazul lui Toni Greblă subliniază importanța respectării legislației în domeniul funcțiilor publice și a transparenței în deciziile administrative.
ANI va continua să investigheze situația, iar publicul așteaptă cu interes rezultatele acestei anchete, care ar putea avea implicații semnificative asupra standardelor de integritate în administrația publică din România.