Decizie instanță Bruxelles
România a pierdut procesul intentat de compania Pfizer și este obligată să achite 600 de milioane de euro, conform unei decizii pronunțate pe 1 aprilie 2026 de Tribunalul de Primă Instanță din Bruxelles. Litigiul a vizat dozele de vaccin anti-COVID contractate în perioada 2020-2021, dar care nu au mai fost utilizate. "Decizia instanței subliniază importanța respectării obligațiilor contractuale în contextul răspunsului comun la pandemia de COVID-19", a declarat un reprezentant al Pfizer.
Hotărârea instanței prevede că statul român trebuie să respecte integral obligațiile asumate prin contractul semnat în mai 2021, acord încheiat la nivel european prin intermediul Comisiei Europene. Fiecare stat membru și-a asumat achiziția unui număr fix de vaccinuri, iar România a refuzat ulterior o parte din livrări, invocând scăderea cererii pe fondul reducerii numărului de infectări. Judecătorii belgieni au respins aceste argumente, considerând că evoluția pandemiei nu justifică nerespectarea contractului.
Instanța a stabilit că nu există dovezi privind eventuale nereguli sau abuzuri din partea companiei farmaceutice și că prevederile acordului sunt valide. În plus, nu au fost îndeplinite condițiile legale pentru rezilierea contractului. Ca urmare a deciziei, România trebuie să plătească aproximativ 3 miliarde de lei, echivalentul a 600 de milioane de euro, într-un cont deschis în Belgia, sumă la care se adaugă dobânzi și cheltuieli de judecată. Deși hotărârea este executorie, aceasta nu este definitivă, iar autoritățile române au posibilitatea de a formula apel.
În timpul procesului, Pfizer a susținut că refuzul de a prelua dozele reprezintă o încălcare clară a contractului și a propus inclusiv o variantă alternativă, prin care vaccinurile să fie înlocuite cu alte produse farmaceutice. Negocierile nu au dus însă la un acord. Un caz similar a fost înregistrat și în Polonia, unde autoritățile au fost obligate să plătească o sumă mult mai mare și să accepte dozele restante. Instanța a respins și acolo argumentele legate de contextul economic generat de războiul din Ucraina, considerând că acestea nu justifică neîndeplinirea obligațiilor contractuale.
România a fost obligată să achite aproximativ 600 de milioane de euro companiei farmaceutice Pfizer, după o decizie pronunțată de o instanță din Belgia, în primă instanță. Litigiul are la bază refuzul autorităților române de a mai achiziționa o parte dintre dozele de vaccin COVID-19 contractate în perioada pandemiei. Suma stabilită de instanță reprezintă contravaloarea a aproximativ 28 de milioane de doze de vaccin, pe care statul român nu le-a mai recepționat începând cu anul 2023. Hotărârea vine în contextul unui contract semnat în 2021, care prevedea livrarea unui volum total de zeci de milioane de doze.
Judecătorii belgieni au stabilit că nu există nereguli în modul în care compania Pfizer a obținut contractul de furnizare a vaccinurilor și au subliniat că România nu a respectat condițiile de încetare a acordului de cumpărare. "Se observă că România nu a îndeplinit condițiile de încetare a acordului de cumpărare și că România nu a reușit să demonstreze că acordul - în special în ceea ce privește prețul și numărul de doze - a reprezentat un abuz de putere dominantă a Pfizer", potrivit instanței belgiene.
De asemenea, instanța a respins argumentul conform căruia scăderea numărului de cazuri de COVID-19 ar putea justifica anularea sau modificarea contractului. Conflictul dintre România și Pfizer a pornit de la un contract semnat în 2021, în cadrul unui acord coordonat la nivelul Uniunii Europene. Acesta obliga statul român să achiziționeze milioane de doze de vaccin până în 2023.
Ulterior, în 2023, Comisia Europeană și compania farmaceutică au propus un amendament care ar fi permis reducerea numărului de doze și extinderea livrărilor până în 2026. România a refuzat însă semnarea acestui acord, menținând astfel obligațiile inițiale. "Dacă ar fi făcut acest lucru (n.r. Guvernul României să semneze amendamentul), i-ar fi permis să reducă numărul total de doze achiziționate, să reducă volumele care urmau să fie livrate în 2023 și să repartizeze livrarea dozelor rămase pe perioada 2023 până la sfârșitul anului 2026", arăta Pfizer în plângerea depusă în instanță.
Compania farmaceutică a transmis că decizia instanței confirmă importanța respectării obligațiilor contractuale în contextul răspunsului comun la pandemia de COVID-19. "Pfizer se așteaptă acum de la statele membre (n.r. România și Polonia, care a pierdut un proces similar) să respecte decizia instanței", au declarat reprezentanții companiei.
Autoritățile române au reacționat după pronunțarea deciziei. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a precizat că hotărârea poate fi atacată: "Există cale de atac, această hotărâre are caracter executoriu, ea poate fi pusă în executare cu virarea sumelor de bani într-un cont". Totodată, ministrul Sănătății a subliniat că statul nu dispune, în acest moment, de fondurile necesare pentru a acoperi suma impusă de instanță, ceea ce ridică provocări semnificative la nivel bugetar.
Situația își are originea în contractele semnate în perioada de vârf a pandemiei, când statele europene au achiziționat masiv vaccinuri pentru a asigura imunizarea populației. Pe măsură ce situația sanitară s-a îmbunătățit, unele state, inclusiv România, au încercat să reducă volumele contractate. În 2023, Guvernul a solicitat chiar amânarea livrărilor "pentru o perioadă nespecificată", însă compania farmaceutică a considerat această solicitare incompatibilă cu obligațiile contractuale existente.
Pfizer a susținut, de asemenea, că a încercat să evite procesul, solicitând României participarea la o mediere: "… însă la această solicitare Executivul nu a răspuns niciodată".
Decizia instanței nu este definitivă, iar România are posibilitatea de a face recurs, scriu cei de la Digi 24.