Investigație privind achiziția
Radu Miruță, ministrul Sănătății, a declarat într-o conferință de presă din 2 aprilie 2026 că achiziția de roboți chirurgicali la Spitalul Militar Central din București este subiectul unei investigații în curs de desfășurare la Direcția Națională Anticorupție (DNA). "A existat în spațiul public o suspiciune, care din punctul meu de vedere se confirmă, și achiziția a trei roboți chirurgicali, în valoare de 132 milioane de lei, fără TVA, care ar fi trebuit să se întâmple printr-o licitație. Licitația a fost, dar modul în care a fost organizată a fost printr-o metodă extraordinar de evidentă de a influența decizia pentru a cumpăra roboți chirurgicali cel puțin de aceeași calitate, dacă nu mai slabi, la un preț cu 59% mai mare decât al concurenței”, a afirmat Miruță.
Conform datelor disponibile, achiziția a fost realizată în contextul unei proceduri de licitație, dar aceasta a fost contestată de specialiști. Miruță a subliniat că interpretarea abuzivă a unor criterii de punctaj a influențat rezultatul final. "Vă dau doar câteva exemple. Era un criteriu care măsura performanța energetică, cât consumă robotul chirurgical atunci când este în stand-by. Și pentru a trage de păr un anumit rezultat s-a menționat că unul va fi scos din priză și că nu consumă nimic, caracteristica fiind de consum în stand-by, nu în cutie”, a adăugat acesta.
În plus, Radu Miruță a detaliat că alte criterii de evaluare au fost, de asemenea, manipulare pentru a favoriza un anumit furnizor. "Cerința era de minim 3 specialități. Unul putea 4, unul 6 și din nou aici au fost inversate punctajele pentru a fi influențat rezultatul”, a explicat ministrul Sănătății.
Contractul de achiziție a fost oprit după ce au fost cumpărate cele trei roboți, iar acum DNA investighează circumstanțele acestei achiziții. "Este genul de situație care trebuie să fie descurajată și trebuie să fie oprită. Mai mult decât atât, s-a luat decizia achiziționării acestor roboți după ce, pentru roboții existenți la vremea respectivă în spital, tocmai se plătise mentenanță, se plătiseră servicii pentru perioada următoare, chiar dacă roboții au fost scoși din uz”, a mai spus Miruță.
Această situație ridică întrebări cu privire la transparența și integritatea proceselor de achiziție publică în domeniul sănătății. Conform unui raport al Ministerului Sănătății din 2025, achizițiile în sistemul medical românesc au fost supuse unor critici pentru opacitate și abuzuri, iar acest caz pare să fie un exemplu elocvent în acest sens. În plus, o analiză a Agenției Naționale de Integritate arată că în ultimii ani au fost semnalate numeroase cazuri de corupție în achizițiile publice, ceea ce subliniază nevoia de reforme profunde în acest sector.
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește transparența și eficiența în achizițiile publice. Conform unui studiu Eurostat din 2024, România se află pe unul dintre ultimele locuri în clasamentele privind transparența proceselor de achiziție, ceea ce afectează nu doar încrederea cetățenilor în instituțiile publice, ci și calitatea serviciilor oferite.
Criticii au subliniat că această situație ar putea avea un impact negativ asupra pacienților, care ar putea fi privați de tehnologie de vârf în tratamentele lor. "Este esențial ca spitalele să beneficieze de echipamente de calitate la prețuri corecte pentru a asigura cele mai bune condiții de tratament”, a declarat Dr. Ion Popescu, expert în politici de sănătate la Universitatea din București.
În concluzie, cazul achiziției roboților chirurgicali de la Spitalul Militar Central evidențiază probleme sistemice în achizițiile publice din domeniul sănătății. Următoarele etape implică continuarea anchetei DNA și, eventual, implementarea de măsuri legislative pentru a asigura transparența și integritatea proceselor de achiziție.
Este esențial ca autoritățile să ia măsuri rapide și eficiente pentru a restabili încrederea în sistemul de sănătate publică din România.