Modificări legislative recente
O schimbare semnificativă în legislația românească referitoare la divorț a fost adoptată recent de Parlament, iar actul normativ urmează să fie promulgat. Noua lege prevede că persoanele divorțate vor putea păstra numele dobândit în timpul căsătoriei fără a mai avea nevoie de acordul fostului partener. Potrivit Digi24, inițiatorii acestui proiect legislativ subliniază că modificarea are scopul de a simplifica procedurile și de a elimina situațiile în care un fost soț ar putea bloca această opțiune. În prezent, Codul civil prevede că păstrarea numelui este posibilă doar cu acordul celuilalt soț sau printr-o decizie a instanței, ceea ce implică timp, costuri și proceduri suplimentare.
Conform noii reglementări, fiecare persoană va avea libertatea de a decide ce nume va purta după divorț, având opțiunea de a păstra numele din timpul căsătoriei sau de a reveni la numele anterior. Instanța sau autoritățile vor lua act de această alegere, fără a mai condiționa decizia de acordul fostului partener. Mai mult, dacă foștii soți nu își exprimă în mod explicit opțiunea, legea stipulează că numele purtat în timpul căsătoriei va fi păstrat automat. Această modificare legislativă a fost bine primită, având în vedere că va reduce birocrația și va elimina situațiile în care acordul fostului soț putea fi folosit ca instrument de presiune.
Măsura este văzută și ca un pas important în alinierea legislației românești la standardele europene privind drepturile individuale și identitatea personală. De-a lungul anilor, au existat diverse critici la adresa reglementărilor anterioare, care impuneau condiții restrictive pentru păstrarea numelui după divorț. Experți în dreptul familiei, precum avocatul Mariana Ionescu, de la Baroul București, consideră că această modificare va aduce beneficii semnificative pentru persoanele afectate de divorț: „Este esențial ca fiecare individ să aibă libertatea de a-și alege propriul nume, fără a depinde de voința fostului partener.”
Impactul local al acestei legi poate varia, fiecare județ având propriile sale caracteristici în ceea ce privește divorțurile și normele familiale. În orașe mari precum București, Cluj sau Timișoara, unde numărul divorțurilor este semnificativ, adoptarea acestei legi ar putea simplifica considerabil procesul pentru mii de cupluri. Comparativ, în zonele rurale, unde divorțurile pot fi mai puțin frecvente, efectele vor fi, probabil, mai puțin vizibile, dar nu mai puțin importante.
Criticii acestei legi, cum ar fi unii reprezentanți ai organizațiilor de familie, susțin că eliminarea necesității acordului fostului partener ar putea duce la conflicte și neînțelegeri ulterioare în rândul foștilor soți. Cu toate acestea, susținătorii noii reglementări argumentează că libertatea individuală și dreptul de a decide asupra propriei identități sunt priorități fundamentale.
Noua lege se aliniază, de asemenea, cu directiva europeană 2019/1158, care promovează egalitatea de gen și drepturile individuale în statele membre ale Uniunii Europene. Această direcție legislativă ar putea reprezenta un exemplu de bune practici pentru alte țări care se confruntă cu probleme similare.
În concluzie, odată cu promulgarea acestei legi, alegerea numelui după divorț devine o decizie personală, fără dependență de fostul partener, ceea ce ar putea simplifica semnificativ viața celor care trec printr-o astfel de procedură.
Este un pas important în direcția respectării drepturilor individuale și a demnității fiecărei persoane în procesul de divorț.