Reacții și critici asupra bugetului
Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a aprobat, joi, 2 aprilie 2026, repartizarea sumei de 7,94 miliarde lei din cota de 85% din impozitul pe venit între Primăria Capitalei și cele șapte sectoare, pentru perioada aprilie – decembrie 2026. Proiectul a fost adoptat cu 41 de voturi „pentru” și 7 abțineri, conform informațiilor furnizate de Agerpres. Deputatul USR Cătălin Drulă a declarat că decizia este „o formă fără fond” și că oportunitatea de a implementa o reformă reală a bugetului Capitalei a fost ratată. "Este o oportunitate ratată pentru București", a afirmat Drulă, subliniind că împărțirea bugetului nu reflectă nevoile reale ale orașului.
Din suma totală, Municipiului București îi revin 3,6 miliarde lei, Sectorului 3 – 873 milioane lei, Sectorului 6 – 806 milioane lei, Sectorului 4 – 776 milioane lei, Sectorului 2 – 691 milioane lei, Sectorului 5 – 646 milioane lei, iar Sectorului 1 – 532 milioane lei. Această repartizare a generat reacții mixte, în special din partea opoziției, care a criticat modul în care banii sunt alocați. Drulă a menționat că această împărțire replică modelul precedentelor guverne care au lăsat Capitala fără resurse.
Reacțiile la această decizie sunt variate. Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a afirmat că primăriile de sector ar trebui să beneficieze în 2026 de o cotă din impozitul pe venit stabilită la un nivel comparabil cu cel din execuția bugetară aferentă anului trecut. El a subliniat că, în urma distribuirii aprobate de Consiliul General, PMB ar urma să primească 45% din ceea ce revine Bucureștiului, iar sectoarele 55%. "O reîmpărțire radicală a banilor pentru primăriile din Capitală ar reprezenta 'o mare greșeală'", a declarat Ciucu.
Cătălin Drulă a adus în discuție o posibilă înțelegere între PNL și PSD, afirmând că ar fi existat o majoritate de dreapta în Consiliu fără PSD, care ar fi putut vota un buget corect, bazat pe nevoile și proiectele reale ale orașului. "Lipsa resurselor nu mai poate fi invocată pentru blocajul general al proiectelor mari ale orașului", a adăugat el. Aceasta sugerează o tensiune politică semnificativă în cadrul CGMB.
Critica lui Drulă subliniază un aspect important al bugetării, și anume că deciziile financiare ar trebui să reflecte nevoile cetățenilor și dezvoltarea infrastructurii orașului. În urma acestei decizii, se ridică întrebări privind modul în care fondurile vor fi utilizate și cum vor afecta acestea proiectele de dezvoltare urbană. În plus, se așteaptă ca această decizie să fie supusă unei analize atente în contextul reformei bugetului Capitalei, care a fost inițial propusă în urma unui referendum pe buget.
Pentru a înțelege pe deplin impactul acestei decizii, este esențial să se analizeze datele oficiale disponibile. Potrivit Ministerului Finanțelor, în 2023, Bucureștiul a înregistrat o creștere a veniturilor din impozitul pe venit cu 10% față de 2022, iar estimările pentru 2026 sugerează o stabilizare a acestor venituri. Aceste cifre vin pe fondul unei economii în continuă schimbare, unde alocarea resurselor trebuie să fie strategică și bazată pe nevoile actuale ale locuitorilor.
În concluzie, decizia CGMB de a împărți banii din impozitul pe venit între Primăria Capitalei și sectoare va avea implicații semnificative asupra bugetului municipal. Criticile aduse de opoziție sugerează că există o nevoia de reforme mai profunde și mai transparente pentru a asigura o gestionare eficientă a fondurilor publice.
Următorii pași ar trebui să includă o evaluare detaliată a impactului acestei împărțiri asupra proiectelor de dezvoltare urbană și o dezbatere publică pentru a implica cetățenii în procesul decizional.