Impactul războiului cu Iranul
Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a declarat marți, 1 aprilie 2026, că prețurile petrolului și gazelor în Europa nu vor reveni la niveluri normale în curând, chiar dacă conflictul din Iran s-ar încheia. "Chiar dacă pacea ar fi declarată mâine, nu vom reveni la normal în viitorul apropiat", a subliniat acesta după reuniunea miniștrilor energiei din statele membre ale Uniunii Europene. Potrivit Euronews, Jørgensen a evidențiat că, deși Uniunea Europeană nu se confruntă cu penurii directe de petrol sau gaze, piața globală rămâne tensionată, cu presiuni asupra aprovizionării cu motorină și combustibil pentru aviație, ceea ce influențează și creșterea prețurilor la electricitate.
De la începutul conflictului, prețurile energiei în Europa au crescut semnificativ, gazele naturale devenind cu aproximativ 70% mai scumpe, iar petrolul cu circa 60%. În plus, factura Uniunii Europene pentru importurile de combustibili fosili a crescut cu aproximativ 14 miliarde de euro în această perioadă, ceea ce se reflectă în facturi mai mari pentru gospodării și companii. Această povară fiscală creează presiuni suplimentare asupra economiei europene, în special în contextul creșterii inflației în zona euro, care a atins 2,5% în martie 2026.
Executivul european lucrează la un pachet de măsuri menite să sprijine gospodăriile și companiile afectate de creșterea prețurilor la energie. Printre opțiunile analizate se numără facilitarea separării prețului gazelor de cel al electricității și reducerea unor taxe aplicate energiei electrice. De asemenea, Comisia Europeană ia în calcul introducerea unei taxe excepționale pe profiturile companiilor energetice care beneficiază de creșterea prețurilor. Jørgensen a subliniat importanța coordonării la nivel european pentru a evita reacții diferite ale statelor membre care ar putea destabiliza piețele.
În plus, oficialii europeni au reafirmat angajamentul Uniunii Europene de a reduce dependența de energia rusească. Această strategie a fost accelerată după invazia Rusiei în Ucraina, dependența de gazul rusesc scăzând de la aproximativ 45% înainte de război la circa 10% în prezent. Planul este de a ajunge la zero pe măsură ce UE își diversifică furnizorii, analizând extinderea importurilor de energie din Statele Unite, Azerbaidjan, Algeria și Canada, precum și din alte state producătoare.
Comisarul Jørgensen a încurajat statele membre să adopte măsuri de reducere a consumului energetic, inclusiv utilizarea transportului public, telemunca și reducerea vitezei pe autostrăzi, ca parte a planului Agenției Internaționale pentru Energie. Aceasta este o abordare esențială pentru a gestiona impactul crizei energetice actuale și pentru a crea o economie mai sustenabilă pe termen lung.
În concluzie, în ciuda provocărilor curente, Uniunea Europeană continuă să caute soluții pentru a sprijini cetățenii și pentru a-și asigura independența energetică.