Parlamentul britanic anchetează
Scandal dronelor reprezintă subiectul principal al acestui articol. Contractul de 400 de milioane de dolari pentru dronele Watchkeeper X destinate României a generat rumoare în Parlamentul britanic, după ce programul celor 21 de drone pare că se află într-un blocaj major fără explicații clare. Conform unei declarații recente a ministrului Apărării din Marea Britanie, acest proiect a stârnit îngrijorări legate de traseul componentelor militare și de impactul asupra parteneriatului NATO. "Este esențial să asigurăm transparența în procesele de export al echipamentelor militare", a subliniat ministrul.
Un contract strategic semnat de Ministerul Apărării din România cu Elbit Systems, în valoare de aproximativ 400 de milioane de dolari, pentru achiziția a șapte sisteme de drone tactice Watchkeeper X, se confruntă cu întârzieri semnificative. Deși primele livrări erau așteptate în perioada următoare, programul pare blocat, iar explicațiile vin în urma unei anchete din Marea Britanie. Potrivit surselor oficiale, întârzierile sunt cauzate de două licențe de export acordate companiei Thales, în valoare totală de 120,1 milioane de lire sterline, ce vizează sisteme radar integrate în dronele Watchkeeper X.
Aceste licențe au fost destinate unor sisteme militare livrate inițial către Israel, pentru a fi ulterior reexportate către România. Cu toate acestea, contractul cu România nu a fost dus la bun sfârșit, iar componentele par să fi rămas în Israel. Datele oficiale arată că, în 2024, guvernul britanic a emis licențe de export de echipamente militare către Israel în valoare de 142 de milioane de lire sterline, cea mai mare sumă din 2017. O mare parte din această valoare provine din două licențe majore pentru radare militare, acordate în noiembrie aceluiași an către Thales.
Guvernul britanic a precizat ulterior că aceste licențe făceau parte dintr-un program destinat unui client final din NATO, fără a dezvălui însă identitatea acestuia. Analiza țărilor eligibile indică faptul că România este cel mai probabil beneficiar. Dronele Watchkeeper sunt produse pentru armata britanică de compania UTacS, un joint-venture între Thales UK și Elbit Systems. Varianta Watchkeeper X, destinată exportului, se bazează pe drona Hermes 450, utilizată intens de armata israeliană.
România a comandat aceste sisteme în decembrie 2022, printr-un contract-cadru de 411 milioane de dolari. Prima comandă, în valoare de 180 de milioane de dolari, a fost plasată în iunie 2023. Ulterior, Elbit Systems a anunțat că livrările vor fi întârziate din cauza războiului din Gaza, ceea ce explică, cel puțin parțial, blocajul actual. Autorii anchetei susțin că exporturile de echipamente militare către Israel, chiar și pentru programe de reexport, contribuie indirect la susținerea industriei de apărare israeliene și la dezvoltarea tehnologiilor utilizate în conflictele din regiune.
Organizația CAAT cere, în acest context, un embargo complet asupra armelor destinate Israelului, subliniind riscurile asociate cu reexportul echipamentelor militare. Proiectul prevedea și un transfer important de tehnologie către România, inclusiv producția unor componente și asamblarea finală pe plan local. Întârzierea livrărilor afectează însă și acest obiectiv strategic, esențial pentru dezvoltarea industriei de apărare din România.
Programul de înzestrare a Armatei Române cu șapte sisteme de drone tactice Watchkeeper X a devenit subiect de dispută politică la Londra. Deși contractul a fost semnat încă din anul 2022, livrarea echipamentelor evaluate la peste 400 de milioane de dolari întârzie, generând o anchetă oficială în legislativul britanic după ce au apărut suspiciuni privind traseul componentelor militare. Investigația a pornit de la solicitările deputatului Steve Witherden, care a cerut clarificări Guvernului britanic privind cele două licențe de export acordate companiei Thales.
Aceste licențe, în valoare de aproximativ 120 de milioane de lire sterline, vizau sisteme radar ce urmau să fie integrate pe dronele destinate României, însă echipamentele au fost trimise inițial în Israel pentru asamblare și nu au mai părăsit această țară, relatează Gândul. Datele oficiale analizate de organizațiile Declassified UK și CAAT indică faptul că, în 2024, exporturile de echipamente militare britanice către Israel au atins cote record.
Există temeri că tehnologia destinată partenerilor NATO, precum România, este reținută și utilizată în contextul conflictelor din regiune, ceea ce a determinat apeluri pentru un embargo total asupra livrărilor către Israel. Parteneriatul dintre Thales UK și Elbit Systems pentru varianta de export Watchkeeper X, bazată pe modelul Hermes 450, a fost direct afectat de situația securității din Orientul Mijlociu. Reprezentanții Elbit Systems au recunoscut oficial că termenele de livrare pentru România au fost decalate din cauza priorităților impuse de războiul din Gaza, blocând astfel prima comandă de 180 de milioane de dolari plasată în vara anului 2023.
Dincolo de lipsa echipamentelor de supraveghere, blocajul afectează și planurile de cooperare industrială pe plan local.
Acordul semnat de Ministerul Apărării de la București prevedea un transfer tehnologic important, care ar fi permis producția unor componente și asamblarea finală a dronelor în fabricile din România, obiectiv strategic care rămâne în prezent suspendat pe termen nelimitat.