Cea mai mare scădere lunarã
Prețul aurului a înregistrat în martie 2026 o scădere de aproximativ 14,6%, cea mai mare scădere lunară de la criza financiară din octombrie 2008, când metalul prețios s-a depreciat cu 16,8%. Această scădere bruscă este cauzată de efectele economice ale conflictului militar dintre Statele Unite și Iran, care a intrat în a cincea săptămână, conform informațiilor publicate de CNBC și citate de News.ro. "Piața aurului a fost extrem de volatilă în această perioadă, iar investitorii reacționează la incertitudinile geopolitice", a declarat Wayne Nutland, manager de investiții la Shackleton Advisers.
Marți, 31 martie, prețul aurului a crescut cu aproximativ 3%, atingând 4.652,31 dolari pe uncie, în timp ce contractele futures pe aur au crescut, ajungând la aproximativ 4.645 dolari pe uncie. Această creștere ușoară vine într-un context de incertitudine privind evoluția conflictului dintre SUA și Iran, în special după informațiile apărute în Wall Street Journal, conform cărora președintele american Donald Trump ar fi deschis la negocieri pentru a opri ostilitățile militare, chiar și în condițiile în care Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte blocată.
Trump a declarat pe rețeaua Truth Social că Washingtonul "poartă discuții serioase" cu oficialii iranieni, dar a avertizat că, în lipsa unui acord rapid, forțele americane ar putea ataca obiective strategice în Iran, inclusiv centrale electrice și câmpuri petroliere. Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a subliniat într-un interviu pentru Al Jazeera că obiectivele Washingtonului ar putea fi atinse "în câteva săptămâni, nu în luni". De asemenea, Reuters a raportat că aproximativ 2.500 de pușcași marini americani au fost desfășurați în Orientul Mijlociu, evidențiind intensificarea prezenței militare în regiune.
Conflictul din regiune a avut un impact semnificativ asupra pieței aurului, deoarece creșterea prețurilor la petrol și gaze a alimentat temerile privind o accelerare a inflației globale și posibile majorări ale dobânzilor. Wayne Nutland a explicat că, în ultimii ani, modul în care se tranzacționează aurul s-a schimbat radical. Înainte de războiul din Ucraina, prețul aurului avea o corelație inversă cu randamentele obligațiunilor și cu dolarul american: aurul creștea când acestea scădeau și invers. După izbucnirea conflictului din Ucraina, aceste relații s-au modificat, iar în 2025 și începutul lui 2026, aurul a crescut mult peste nivelurile sugerate de relațiile tradiționale dintre piețe.
Potrivit lui Nutland, în contextul războiului cu Iranul, aurul a revenit la corelația sa clasică cu piețele financiare. Randamentele obligațiunilor și dolarul american au crescut, iar aurul a reacționat printr-o scădere semnificativă. Iain Barnes, director de investiții la Netwealth, a menționat că volatilitatea aurului a fost de două ori mai mare decât media istorică în ultimele luni, în mare parte din cauza creșterii participării investitorilor financiari.
Barnes a explicat că băncile centrale care încearcă să își diversifice rezervele și să reducă dependența de dolar au contribuit la creșterea aurului în ultimii ani. Totuși, piața a ajuns într-un punct în care investitorii au început să marcheze profiturile. El a comparat situația actuală cu evoluțiile din 2008, când investitorii au amplificat mișcările de pe piața materiilor prime după schimbarea sentimentului față de dolar. Pe fondul extinderii crizei financiare globale, apetitul pentru risc a scăzut, iar aurul a fost afectat, alături de alte materii prime precum petrolul și cuprul.
Analiștii Goldman Sachs, deși recunosc provocările pe termen scurt, consideră că perspectivele pe termen lung pentru aur rămân pozitive. Aceștia estimează că prețul ar putea ajunge la aproximativ 5.400 de dolari pe uncie până la sfârșitul anului 2026. Potrivit băncii americane, această evoluție ar putea fi susținută de diversificarea rezervelor băncilor centrale, revenirea pozițiilor speculative pe piață și eventuale reduceri ale dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA. Totuși, analiștii avertizează că riscurile pe termen scurt rămân orientate în jos, în special în cazul în care perturbările din Strâmtoarea Ormuz continuă să afecteze încrederea investitorilor.
Pe termen mediu, tensiunile geopolitice ar putea readuce interesul pentru metalul prețios ca activ de refugiu.