Critici la adresa aliaților
Secretarul american de Război, Pete Hegseth, a refuzat marți, 31 martie 2026, să reafirme angajamentul SUA față de apărarea colectivă a NATO - celebrul Articol 5 -, spunând că acest lucru va depinde de președintele Donald Trump, care i-a criticat pe aliații europeni pentru că au refuzat să se alăture Statelor Unite în războiul împotriva Iranului, relatează Reuters.
Declarațiile lui Hegseth din conferința de presă susținută marți la Pentagon au fost ieșite din comun, având în vedere că apărarea colectivă se află în centrul alianței nord-atlantice, care a fost formată în 1949 cu scopul principal de a contracara riscul unui atac sovietic asupra teritoriului aliat. Orice semnal din partea Statelor Unite că ar putea să nu fie dispuse să apere aliații NATO în cazul unui atac al Rusiei sau al unui alt adversar ar putea slăbi grav alianța, chiar dacă Trump optează împotriva retragerii complete din aceasta, lucru ce ar putea necesita consimțământul Congresului.
Întrebat de Reuters la conferința de presă dacă Statele Unite sunt încă angajate în apărarea colectivă a NATO, Hegseth a spus: „În ceea ce privește NATO, aceasta este o decizie care va fi lăsată la latitudinea președintelui. Dar voi spune doar că au fost dezvăluite multe lucruri”.
Făcând aparent referire la tensiunile cu aliații Franța, Italia, Spania și Marea Britanie, Hegseth a spus: „Când solicităm asistență suplimentară sau simplu acces, bază și survol, primim întrebări, obstacole sau ezitări. Nu ai o alianță prea solidă dacă ai țări care nu sunt dispuse să-ți stea alături când ai nevoie de ele. (Trump) doar subliniază acest lucru și, în cele din urmă, va fi decizia lui cum va arăta situația”, a adăugat Hegseth.
Experții au avertizat de mult timp că aceste declarații care sugerează că Statele Unite ar putea să nu-și onoreze angajamentele față de NATO ar putea încuraja Rusia să testeze disponibilitatea membrilor NATO de a aplica articolul 5 al alianței, care stipulează că un atac armat împotriva unui stat membru este un atac împotriva tuturor. Războiul cu Iranul a exacerbat tensiunile dintre Statele Unite și Europa, care s-au intensificat de la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump, anul trecut, pe o serie de teme, de la revizuirea de către Trump a relațiilor comerciale în valoare de 2 trilioane de dolari până la cererile sale privind proprietatea asupra Groenlandei, un teritoriu autonom al Danemarcei, aliat în NATO.
Europa urmărește, de asemenea, cu nervozitate eforturile lui Trump de a media încetarea războiului dintre Rusia și Ucraina, unii înalți oficiali europeni fiind îngrijorați de faptul că Trump pare să susțină un acord în favoarea Moscovei. Franța a refuzat să permită Israelului să-i utilizeze spațiul aerian pentru un zbor de reaprovizionare care transporta arme americane folosite în războiul împotriva Iranului, iar Italia a refuzat să acorde permisiunea ca avioanele militare americane să aterizeze la baza aeriană Sigonella din Sicilia înainte de a se îndrepta spre Orientul Mijlociu, au declarat surse pentru Reuters.
Spania a declarat public luni că și-a închis spațiul aerian pentru avioanele americane implicate în atacurile asupra Iranului, iar Polonia a refuzat o solicitare a SUA de a trimite un sistem Patriot în Orientul Mijlociu. Trump a criticat, de asemenea, în repetate rânduri Marea Britanie, cel mai apropiat aliat european al Americii, pentru că nu s-a alăturat Statelor Unite atunci când acestea au declanșat războiul. Marți, el a menționat în mod special Marea Britanie într-o postare pe rețelele de sociale, în care a spus că securizarea Strâmtorii Ormuz, blocată acum de Iran, va fi lăsată în seama țărilor care au nevoie de petrolul din Orientul Mijlociu.
„Va trebui să începeți să învățați cum să luptați singuri, SUA nu vor mai fi acolo să vă ajute, la fel cum nici voi nu ați fost acolo pentru noi. Iranul a fost, în esență, decimat. Partea grea s-a terminat.
Duceți-vă și procurați-vă propriul petrol!” - a scris Trump pe Truth Social.