O nouă eră a explorării lunare
NASA a inițiat numărătoarea inversă înainte de lansarea misiunii Artemis 2, programată să aibă loc miercuri după-amiază (joi, pe fusul orar al României), care urmează să transporte pentru prima dată după o pauză de peste o jumătate de secol un echipaj de astronauți în jurul Lunii. Dacă lansarea programată astăzi va reuși, cei patru astronauți vor porni într-o aventură de zece zile în jurul satelitului natural al Pământului, pe care îl vor orbita, dar pe care nu vor aseleniza, la fel ca misiunea Apollo 8, în 1968. Dacă totul merge bine, ei vor stabili un record călătorind mai departe de Pământ decât orice ființă umană. O versiune ulterioară a imensei rachete alb-portocalie, cu o înălțime de 98 de metri și de unică folosință, va transporta astronauți pe suprafața Lunii până în 2028, înainte de sfârșitul mandatului lui Donald Trump. În anii următori, este planificat un proiect de bază selenară, un pas înainte în explorarea planetei Marte. „Sperăm sincer ca această misiune să marcheze începutul unei ere în care toată lumea (...) poate privi Luna și o poate considera o destinație în sine”, a insistat Christina Koch, prima femeie care va participa la un zbor selenar. Colegii săi, Victor Glover și Jeremy Hansen, vor deveni primul bărbat de culoare, respectiv primul non-american care vor călători spre Lună. Numită în onoarea lui Apollo, această misiune va avea loc sub presiunea implicită a Chinei, care își propune să pășească pe Lună până în 2030. Între mizele geopolitice, strategice și științifice, motivele pentru revenirea pe Lună sunt numeroase, a subliniat astronautul canadian Joshua Kutryk într-o declarație pentru AFP, potrivit Agerpres. Aceasta arată, însă, și faptul „că suntem capabili încă să ne ridicăm la înălțimea acestui tip de provocare, să realizăm lucruri cu adevărat dificile”, a subliniat el. Aventura va fi, într-adevăr, riscantă - nava spațială nu a transportat niciodată pe nimeni și trebuie să ajungă pe Lună, la peste 384.000 de kilometri de Pământ, de o mie de ori mai departe decât Stația Spațială Internațională (ISS). „Fiecare trebuie să se asigure că își îndeplinește sarcinile la perfecție”, altfel consecințele ar putea fi fatale, a subliniat Peggy Whitson, fostă astronaută a NASA. În cazul unei probleme tehnice de ultim moment sau al unor condiții meteorologice nefavorabile, ceea ce nu este neobișnuit în Florida, lansarea ar putea fi amânată pentru zilele următoare. Agenția spațială americană își asumă un mare risc. Obiectivul său de a reveni pe Lună în 2028 suscită îndoieli în rândul experților, deoarece astronauții vor avea nevoie de un modul de aselenizare... care este încă în curs de dezvoltare de către companiile miliardarilor Elon Musk și Jeff Bezos. Între timp, NASA speră să reușească să reproducă miracolul misiunii Apollo 8, care, în ajunul Crăciunului din 1968, a oferit un rar moment de comuniune și speranță, după un an marcat de revolte rasiale, războiul din Vietnam și asasinarea lui Robert F. Kennedy și a lui Martin Luther King. Un miliard de persoane au urmărit la televizor călătoria echipajului format din Frank Borman, Jim Lovell și Bill Anders. Cei trei, care au imortalizat celebrul „Răsărit al Pământului”, au „salvat anul 1968”, după cum spunea o americancă la acea vreme. Cincizeci și opt de ani mai târziu, în timp ce țara traversează o nouă perioadă marcată de diviziuni și incertitudini, echipajul misiunii Artemis 2 va căuta, la rândul său, să inspire. „Vă garantez că, anul acesta, veți vedea mai mulți copii deghizați în astronauți de Halloween decât ați văzut de mult timp încoace”, a promis săptămâna trecută șeful NASA numit de Donald Trump, Jared Isaacman. „Totul ne arată că ne aflăm în prezent într-o poziție excelentă” pentru a efectua o lansare, a declarat Charlie Blackwell-Thompson, directoarea programului de lansări spațiale din cadrul NASA, potrivit AFP, preluată de Agerpres. Deși o amânare a lansării ar putea surveni în continuare din cauza condițiilor meteorologice sau a unei probleme tehnice - două obstacole foarte frecvente în domeniul spațial -, racheta este „pregătită”, la fel și echipajul, a dat asigurări Amit Kshatriya, administrator adjunct al NASA, în timpul unei conferințe de presă organizate la Centrul Spațial Kennedy din Cape Canaveral, Florida. „În urmă cu 53 de ani, omenirea a părăsit Luna și nu s-a mai întors niciodată. Acum, ne vom întoarce acolo”, a adăugat el. Instalată pe rampa de lansare la câteva sute de metri distanță de sala de presă a Centrului Spațial Kennedy, puternica rachetă lunară SLS îi va transporta pe trei astronauți americani (Reid Wiseman, Christina Koch și Victor Glover) și pe cel canadian (Jeremy Hansen) până la Lună, pe care o vor orbita, dar fără să coboare pe suprafața ei. Înaltă de 98 de metri - cu câțiva metri mai mult decât Statuia Libertății -, racheta SLS urmează să fie lansată începând de miercuri de la ora locală 18:24 (01:24, ora României). În cazul unor obstacole, NASA dispune de mai multe alte feronici de lansare până pe 6 aprilie. Pentru fereastra de lansare de miercuri, previziunile meteorologice rămân favorabile, specialiștii americani estimând luni la 80% șansele de condiții propice pentru lansare. NASA monitorizează, de asemenea, condițiile meteo spațiale și „peste 500 de criterii” tehnice care ar trebui să fie reunite pentru a permite o lansare, a detaliat Charlie Blackwell-Thompson. Este vorba despre o operațiune extrem de complexă, dar necesară, pentru a garanta siguranța echipajului, primul care va fi transportat de această nouă rachetă a NASA. „O să le transmit doar o rugăminte zeilor spațiului”, a glumit Amit Kshatriya. Misiunea, cu o durată de aproximativ 10 zile, are scopul de a verifica dacă totul este în ordine pentru a permite într-un viitor apropiat revenirea astronauților americani pe suprafața Lunii, de această dată pentru a construi acolo o bază și pentru a pregăti viitoare misiuni către planeta Marte. Misiunea Artemis 2 va marca, de asemenea, o premieră din mai multe puncte de vedere: ea va reprezenta primul zbor lunar la care vor participa o femeie, o persoană de culoare și un non-american.